Românii cred că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România. Răspunsuri uimitoare la un sondaj
Românii cred că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România. Aproape două treimi dintre românii chestionați îl apreciază pe fostul dictator, sarată un sondaj INSCOP realizat în parteneriat cu IICCMER, care analizează nostalgia față de comunism la 35 de ani după căderea regimului.
La întrebarea ”Din câte cunoaşteţi sau aţi auzit, Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”, 66,2% dintre cei chestionaţi au declarat că a fost un lider bun.
24,1& afirmă că a fost un lider rău, 7,8% nu ştiu şi 2% nu răspund.
Românii cred că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România. Nostalgie la 35 de ani de la căderea comunismului
Datele cercetării-eveniment intitulate ”Percepţia populaţiei cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eşantion de 1500 de respondenţi, cu o eroare de +/-2.5%.
Studiul va fi prezentat integral, cu analize detaliate de grupuri socio-dmeografice, marţi, începând cu ora 10 în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
” Rezultatele sunt halucinante și indică o societate fragilizată”
”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră. Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante.
Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informaţii trunchiate sau minciuni grosolane.
Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermediul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entităţi ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică şi nesiguranţă cronică în societatea românească”, afirmă directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac.
Regret după tinerețea pierdută
El admite că nostalgia după comunism este şi un fenomen natural firesc, fie că e determinată de regretul după tinereţea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimţită de grupuri sociale vulnerabile a căror viaţă a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul.
”De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului!
El subliniază că cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulţumirile structurale actuale (sărăcie, inegalităţi, corupţie) şi carenţele informaţionale şi educaţionale tot actuale (cunoaşterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală etc.).
