Românii mănâncă margarină în cantități enorme. Concret, mâncăm 3 kilograme de margarină pe an- pe tartine, la mic dejun, dar mai ales în merdenele, cornuri și biscuiți- mai multe țări europene sunt la un pas să elimine grăsimele trans din alimentație.
Acestea sunt o bombă cu ceas, conform experților Organizației Mondiale a Sănătății. Acum doi ani, România a impus limite maxime ale conținutului de grăsimi din produse, dar jucătorii din industria alimentară spun ca acestea sunt permisive.
Crustă crocantă și rumenă, stratificare atractivă și coacere în doar 3 minute, deci costuri de energie mici.
Majoritatea patiseriilor din România folosesc grăsimi vegetale, prelucrate industrial, ca să ajungă la starea solidă.
Potrivit Institutului Național de Statistică, românii mănâncă mai puțin de un kilogram și jumătate de unt pe an. Iar margarină, de două ori mai multă.
”Generația noastră nu avea același consum de margarină precum au generațiile actuale. Pentru că noi mâncam margarină și atât. Nu aveam o asemenea varietate de covrigei, cornulețe, biscuiți, produse de patiserie, cofetărie, de snacks-uri, chipsuri”. dr Laura Ene, medic diabet-nutriție.
Supuse la coacere, grăsimile vegetale devin o sursă directă de acizi trans, care în timp se lipesc pe artere și cresc enorm riscul de boli cardiace. După douăzeci de ani de efort, mai multe țări sunt pe cale să le elimine din alimentația oamenilor.
Reprezentanții Poloniei, ai Danemarcei, ai Lituaniei, Thailandei și Arabiei Saudite au fost premiați de Organizația Mondială a Sănătății.
Este o chestiune de timp, spun reprezentanții industriei alimentare, până când aceste constrângeri vor ajunge și în România. Legea a limitat deja, cu doi ani în urmă, conținutul de acizi grași trans la 2%, la fiecare sută de grame de grăsimi din produse.
Desigur, cu unt în compoziție, prețul produselor de patiserie va crește și mai mult. Sigur că unul din motivele important care îi fac pe mulți români să întindă pe pâine margarină și nu unt este prețul.
În magazine, un kg de margarină, marcă proprie, costă de 15 ori mai puțin decât cantitatea echivalentă de unt.
În paralel cu măsurile dure interne privind grăsimile rele din alimente, țările premiate de OMS au introdus și restricții la import, pentru produse cu grăsimi parțial hidrogenate.