Rusia organizează începând de vineri, timp de trei zile, alegeri legislative controlate în al cincilea an de război. Sute de drone ucrainene, în drum către Moscova

Rusia organizează, începând de vineri, timp de trei zile, alegeri legislative strict controlate, fără opoziţie, şi totuşi considerate de Kremlin drept un barometru al opiniei publice cu privire la războiul cu Ucraina, care se prelungeşte deja în al cincilea an, transmite AFP.

Alegerile parlamentare – care vor avea loc în perioada 18-20 septembrie – vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 şi abia al doilea scrutin la nivel naţional după alegerile prezidenţiale din 2024, în urma cărora Putin a fost reales. Votul urmează să aibă loc şi în zonele din Ucraina ocupate de armata rusă.

Unii ruşi s-au săturat de stagnarea economică şi de intensificarea atacurilor de represalii ale Ucrainei, iar în anumite cercuri există temerea că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o mobilizare în masă a unor noi soldaţi după alegeri.

Războiul a provocat moartea a sute de mii de oameni, a dus la o cenzură severă în ţară, a devastat estul Ucrainei şi a determinat impunerea asupra Moscovei a unor sancţiuni occidentale fără precedent.

Având în vedere că Moscova a interzis criticile la adresa războiului, pe buletinele de vot nu vor figura partide de opoziţie reale, iar partidul de guvernământ al lui Putin, „Rusia Unită”, are asigurată obţinerea majorităţii locurilor în Duma de Stat.

Un diplomat european a declarat pentru AFP că, deşi alegerile sunt „o adevărată înscenare”, ele reprezintă un „ritual pe care Kremlinul îl consideră esenţial” şi se va depune tot efortul pentru a „asigura o prezenţă ridicată la vot”.

Chiar dacă rezultatele sunt „predeterminate”, votul rămâne important, consideră politologul rus exilat Nikolai Petrov. „La fel ca pe vremea Uniunii Sovietice, alegerile ar trebui să demonstreze loialitatea cetăţenilor”, a declarat el pentru AFP.

Aproximativ 350 de drone ucrainene detectate în drum către Moscova, distruse, înaintea primei zile a alegerilor

Apărarea antiaeriană rusă a detectat 350 de drone ucrainene care se îndreptau către Moscova, în noaptea de joi spre vineri, în prima zi a alegerilor legislative din Rusia, anunţă primarul capitalei ruse Serghei Sobianin, relatează AFP.

Majoritatea dronelor a fost distrusă în zbor, a anunţat Sobianin. Un număr de 64 de drone a fost distrus în timp ce se apropiau de Moscova, a precizat el.

Serghei Sobianin a anunţat iniţial doborârea a 35 de drone.

Către sfârşitul nopţii de joi spre vineri, guvernatorul regiunii ruse Tula, Dmitri Miliaiev,  a anunţat că 40 de drone au fost doborâte deasupra acestei regiuni, situată la sud de Moscova.

Trei zile de alegeri legislative şi locale au început vineri în Rusia, un scrutin în care Partidul Rusia Unită al preşedintelui rus Vladimir Putin este considerat învingător în avans, în lipsa unei opoziţii veritabile.

Doar partidele pro-Putin participă în alegeri

Pentru Putin, aflat la putere de 26 de ani, este important să „demonstreze elitelor că este încă susţinut şi că oamenii de rând încă au încredere în el”, a explicat Petrov.

Jumătate din cele 450 de locuri disponibile vor fi decise printr-un vot naţional pentru blocuri de partide, cealaltă jumătate fiind alocată circumscripţiilor uninominale din toată ţara.

Doar partidele care îl susţin pe Putin şi războiul au primit permisiunea de a candida la alegerile naţionale: partidul de guvernământ „Rusia Unită”, Partidul Comunist, „O Rusie Justă”, partidul naţionalist LDPR şi „Oameni Noi”.

Singurul partid anti-război din Rusia care mai este activ în ţară, „Iabloko”, a fost exclus din cursa electorală.

„Este un scrutin fără opţiuni”, a declarat pentru AFP Evdokia, în vârstă de 18 ani, o tânără întâlnită pe străzile Moscovei. Ea intenţiona să voteze pentru „Iabloko”, care a cerut încetarea luptelor din Ucraina, dar acum va opta pentru „Oameni Noi”.

Autorităţile au folosit contextul războiului pentru a intensifica represiunea la niveluri nemaiîntâlnite de pe vremea Uniunii Sovietice. Toţi principalii oponenţi ai lui Putin se află în închisoare, în exil sau sunt morţi – precum principalul său adversar, Aleksei Navalnîi, care a murit într-o închisoare rusă în 2024.

Deşi parlamentul rus şi-a văzut puterile reduse considerabil sub Putin, alegerile legislative au fost anterior surse de tensiune. În 2011, fraudele pe scară largă şi revenirea lui Putin la Kremlin din funcţia de prim-ministru au dus la cele mai mari proteste din Rusia de la sfârşitul URSS.

Dar la Moscova există puţine semne nici măcar că alegerile vor avea loc în acest an. Afişele de campanie sunt rare, cu excepţia celor generice ale autorităţilor care îndeamnă oamenii să participe – cu sloganul „Vocea ta este puterea Rusiei”.

Temeri majore privind mobilizarea

Votul va servi drept barometru al sentimentelor faţă de un război care a ucis sute de mii de oameni şi a subminat viaţa de zi cu zi a ruşilor, chiar şi a celor care locuiesc la mii de kilometri de front. În ultimele luni, Kievul şi-a intensificat atacurile de lungă distanţă asupra Rusiei – prezentate ca o răzbunare justă pentru valurile de rachete şi drone ale Moscovei – provocând o penurie de combustibil, pagube de miliarde de ruble şi uciderea unor civili.

Pe fondul zvonurilor persistente, Putin însuşi a fost nevoit să nege că Moscova ar planifica o nouă rundă de mobilizare, similară cu nepopulara mobilizare din 2022 a 300.000 de rezervişti, după alegeri. Criticii Kremlinului, Kievul şi unele ţări occidentale l-au acuzat că plănuieşte exact acest lucru.

Experta rusă Tatiana Stanovaia – de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, interzis de Moscova – consideră că o mobilizare este puţin probabilă. „Au depus atâtea eforturi pentru a-i convinge pe ruşi să nu-şi facă griji în privinţa asta… Aş fi foarte, foarte surprinsă dacă s-ar întâmpla”, spune ea.

În victoria sa inevitabilă, Putin va vedea mai degrabă „o confirmare a legitimităţii sale şi legitimitatea războiului său”, punctează Stanovaia.

„Pace” este un cuvânt periculos într-un oraş rus care se îndreaptă spre alegeri

„Îngroziţi” de intensificarea atacurilor cu drone ucrainene, locuitorii oraşului rus Tambov se îndreaptă în acest weekend către alegerile parlamentare fără să-şi facă iluzii că ar avea vreo şansă de victorie candidatul pro-pace, scrie AFP.

La prima vedere, oraşul cu aproximativ 250.000 de locuitori situat la circa 500 de kilometri sud-est de Moscova emană calm. Casele sale pitoreşti din secolul al XIX-lea şi arhitectura sovietică par departe de ofensiva rusă din Ucraina, unde sute de mii de oameni au fost ucişi.

Până când acea linişte a fost spulberată într-o noapte de iulie, când o dronă ucraineană s-a prăbuşit peste un depozit al gigantului de comerţ online Wildberries, situat în afara oraşului. Şapte persoane au fost ucise şi 25 rănite. Un atac repetat, o lună mai târziu, a distrus complet locul respectiv, unde lucrau aproximativ 5.000 de persoane.

„Este îngrozitor, imposibil de descris în cuvinte cât de groaznic este”, spune Diana, o studentă de 18 ani din oraş.

Deşi rezultatul scrutinului din 18-20 septembrie nu lasă loc de îndoială – partidul „Rusia Unită” al preşedintelui Vladimir Putin se îndreaptă spre o majoritate confortabilă -, mulţi locuitori din Tambov, inclusiv Diana, consideră că acest scrutin este crucial.

„Este esenţial să mergem la vot, pentru că viitorul, cred eu, depinde de noi”, crede Daria, o manichiuristă în vârstă de 35 de ani. „Este foarte important să alegi partidul potrivit, să-ţi exprimi votul, să nu ignori acest moment”, insistă ea.

Daria susţinea partidul „Iabloko” deoarece acesta este „împotriva acţiunilor militare”. Doar că partidului anti-război i s-a interzis să candideze la nivel naţional, însă are totuşi câţiva candidaţi în alegerile din circumscripţiile electorale din toată ţara. Aceştia au şanse reduse în faţa partidului de guvernământ „Rusia Unită”, pro-Putin – care se preconizează că îşi va păstra majoritatea – şi a celorlalte grupuri de opoziţie de faţadă, pro-război, care îşi vor împărţi restul de locuri.

„Aproape toată lumea va vota pentru «Rusia Unită». Ştiu că eu voi vota împotrivă”, spune Vladimir Vinogradov, în vârstă de 76 de ani. El intenţionează să susţină Partidul Comunist, care sprijină ofensiva din Ucraina.