Salamul de Sibiu intră pe piața din SUA. Povestea produsului emblematic, despre care s-a scris chiar și o carte
Salamul de Sibiu intră pe piața din SUA! Primul produs românesc din carne care a obţinut Indicaţie Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene, cu o tradiţie de peste 130 de ani, rămâne unul dintre alimentele preferate de români şi de europeni.
Pe zona de consum, produsul a ajuns acum la un nivel de 3.000 de tone de salam de Sibiu pe an faţă de 1.700 de tone în urmă cu 5 ani.
”Românii iubesc produsul, îl duc oriunde în lume, îl gustă. Mai e important acum să lucrăm şi în zona aceasta de gastronomie, de patrimoniu cultural, să putem să dezvoltăm împreună cu HORECA acel platou premium românesc în care Salamul de Sibiu să fie a acompaniat de o brânză, de un vin, cu Indicaţie Geografică Protejată”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu.
Salamul de Sibiu intră pe piața din SUA. Produsul are o zi națională: 1 noiembrie
Acest produs a obţinut Indicaţia Geografică Protejată (IGP) în anul 2016, are o zi naţională în data de 1 noiembrie, iar timp de trei ani (2018-2020) a fost promovat în România, Spania şi Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obţinut de asociaţie. APSS.
În prezent, două dintre cele şase companii care au constituit asociaţia se află în faze extrem de avansate de a intra pentru prima dată cu acest produs în SUA, o ţară care nu recunoaşte aceste standarde de calitate europene.
Carte despre Salamul de Sibiu
Din pasiune pentru istoria acestui produs reprezentativ, Carmen Gavrilescu, a dedicat timp şi resurse pentru a aduce la lumină documente demult uitate şi a lansat o carte-document în care marchează momentele cheie care au conturat istoria acestui produs emblematic.
„Cartea „Salam de Sibiu: O Felie de Românie” este de a lăsa o moştenire valoroasă generaţiilor viitoare. Un produs de excepţie însoţit de o poveste captivantă, întinsă pe parcursul a peste 130 de ani şi a cel puţin trei generaţii.
În carte găsiţi nişte documente care nu au văzut lumina zilei niciodată. Găsiţi poveştile aşezate, puse într-o ordine cronologică, iar aceste capitole le-am pus în nişte tablouri, facem şi o expoziţie, iar la anul sperăm să promovăm cartea şi expoziţia în oraşele din România, să aducem cât mai mulţi oameni, să înţeleagă, să vadă, şi să fie mândri că acest produs reprezentativ ajunge la acel nivel de avea o valenţă culturală. E foarte important pentru noi”, a adăugat ea.
Documentele istorice
Conf. Univ. Dr. Valeria Soroștineanu, profesor la Facultatea de Științe Socio-Umane, departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă și Olga Drăghici, cadru didactic la Facultatea de Științe Agricole au făcut un studiu despre istoria salamului de Sibiu, plecând de la documentele istorice în care apare acest produs.
Documentul intitulat ”History of Salam de Sibiu” intră în detaliile industriei cărnii din Sibiu și Mediaș, precum și în istoria familiei Dozzi, care a avut un rol important în crearea acestui produs.
Documentele istorice indică existența acestui „Salam de iarnă” în Europa de Est, literatura de specialitate menționând fabricarea lui atât în Ungaria de astăzi, cât și la Sibiu („Cârnați asemănători sunt Salamul de iarnă, produs tot în Ungaria, și Hermannstädler produs în România”).
Ipoteza acceptată în prezent arată că, în ambele țări, rețeta de salam a fost adusă de membrii familiei Dozzi din Italia.
Cu toate acestea, între salamurile produse în cele două țări există diferențe suficient de mari pentru ca, începând cu anul 2016, salamul de Sibiu fabricat în România să fie produs cu indicație geografică protejată.
