Salarii mai mari sau concedieri. Date de ultimă oră despre Legea Salarizării pentru bugetari
După ce partidele din fosta coaliție de guvernare nu au reușit să se pună de acord, Legea Salarizării este negociată acum sub medierea președinției, prin Radu Burnete. Premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi ce variante pot fi luate în calcul în acest moment.
Legea Salarizării pentru bugetari
Ministerul Muncii are pe masă trei scenarii privind aprobarea noii legi a salarizării în sectorul public, astfel încât proiectul să fie publicat deja în Monitorul Oficial până în luna iunie, mai exact până în 17.06.2026 sau 29.06.2026.
Ministerul arată că au existat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, pe 14 aprilie, la care au participat ministerele Muncii și Fondurilor Europene. În urma acestora, oficialii europeni au subliniat că actul normativ trebuie să intre în vigoare cel mai târziu în 31 august 2026.
„Consultările privind adoptarea reformei se derulează sub medierea președintiei”, mai arată document. Ministerul Fondurilor Europene susține că proiectul ar putea fi adoptat în săptămâna 18-22 mai „sub condiția obținerii unui acord politic din partea tuturor formațiunilor”.
Noua lege a salarizării vine cu un impact bugetar de 7,3% din PIB.
Salarii mai mari sau concedieri
La finalul ședinței de Guvern de astăzi, premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre stadiul discuțiilor și variantele luate în calcul pentru a crește salariile la stat.
”Avem un angajament de a modifica Legea Salarizării astfel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent. O corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitate, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre. Azi avem cheltuieli disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare.
Vor fi discuții între partide, între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu și se cuvine să prezint câteva date care nu pot fi ocolite. Avem 1.280.000 de posturi la finele lui 2025. Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii. Decalajul de salarizare dintre privat și public se adâncește.
Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, dar ca procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%. Este o poziționare care nu ne avantajează și o restrângere pe care trebuie să o ia în seamă orice legiuitor.
Ce vom propune ține seama de angajamentele României de reducere a deficitului bugetar și de constrângerile care înseamnă menținerea unui procent cu foarte puțin peste 8% din PIB cu anvelopa salarială. Nu ne putem permite, azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%.
Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică.”, a explicat șeful Guvernului.
