Reconstrucția blocului afectat de explozia din Rahova naște polemici. Statul s-a oferit să refacă apartamentele oamenilor, dar vrea să le dea cu chirie, cu posibilitatea de a fi cumpărate ulterior. Locuitorii afectați de nenorocire sunt revoltați, în timp ce autoritățile spun că nu prea există alte soluții legale.
În timp ce sute de oameni stau pe la rude, cunoștințe sau în apartamentele puse la dispoziție de primărie, statul se chinuie să găsească găsească soluții pentru a reface de la zero întreaga clădire afectată de explozie. Întrebarea principală este acum: cu ce costuri și cine va suporta aceste costuri?
Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a declarat, miercuri, la Digi24, că, prin bugetul de stat, poate fi asigurată finanțarea pentru reconstrucția în aceeași configurație a blocului, și, de asemenea, conform proiectului, va fi o obligație de a reda apartamentele, în chirie, până la sfârșitul vieții locatarilor, cu posibilitate de vânzare oricând.
În cazul în care, conform raportului de expertiză, acest bloc ar fi demolat în întregime, nu există o finanțare națională sau locală posibilă pentru reconstrucția acestui bloc. Ceea ce am făcut noi în trei zile, lucrând de sâmbătă până marți, a fost aceea de a crea un proiect de act normativ pe care l-am pus în transparență, conform procedurilor legale și în care creăm această posibilitate, acest cadru legal, de a finanța, prin Ministerul Dezvoltării sau Primăria Generală a Municipiului București, din bugetul local, pentru reconstrucția acestui bloc, în cazul în care, conform raportului tehnic, se va merge pe soluția demolării integrale a acestui bloc.
În acest cadru legal sunt două variante posibile. O variantă în care bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, asigură finanțarea pentru reconstrucția în aceeași configurație a blocului, a tuturor apartamentelor care parte dintre ele s-ar putea să fie demolate, și în care se prevede o obligație a statului de a da în chirie până la sfârșitul vieții locatarilor acel apartament cu posibilitate de vânzare oricând, a precizat ministrul.
El de asemenea a menționat că trebuie tras la răspundere și cel vinovat pentru a plăti prejudiciile.
În mod normal, la toată această discuție trebuie introdusă și răspunderea celui vinovat de acest prejudiciu cauzat, care este și un prejudiciu material. Este evident că cineva care a produs acest prejudiciu material va trebui să dea o despăgubire egală cu valoarea acelor apartamente și acest lucru se va întâmpla când ancheta și procedura judiciară se vor finaliza, explică Cseke Attila.
Proiectul prin care se reconstruiește scara aparține Ministerului Dezvoltării Cseke Atilla, ministrul dezvoltării, spune că nu există un cadru legal pentru ca statul român, indiferent prin ce instituție, sau Primăria Generală, să poată finanța reconstrucția unui bloc demolat.
Pe partea juridică va trebui lucrat, care sunt posibilitățile prin care oamenii ajung din nou proprietar pe o clădire care va fi reconstruită din fonduri publice și care cel puțin în primul moment are proprietar cel care a reconstruit, adică statul, nu persoana fizică ministrul, nu minister, ci statul român.
Statul vine aici și oferă o soluție astfel încât oamenii să-și recapete cât mai rapid aceste apartamente și să poată să se mute acolo unde au au fost toată viața lor, în mediul social în care sunt, unde au în apropiere loc de muncă, școală și așa mai departe”, mai spune ministrul.
O opinie diferită are primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, care susține în continuare ca locatarii imobilului care trebuie reconstruit să rămână proprietari, indiferent cine finanțează proiectul.
În dezbaterea publică s-a pus proiectul de către Ministerul Dezvoltării, așa cum a cerut Primăria Capitalei, cu articolul prin care ni se dă dreptul să finanțăm și noi această reconstrucție. Încă nu s-a ajuns la un document final. Pe acest proiect se lucrează în continuare, pentru că titlul de proprietate trebuie definitivat. Eu susțin în continuare că acești oameni trebuie să rămână proprietari pe acest imobil, indiferent cine finanțează, spune primarul interimar.
Acesta afirmă că nu susține ideea ca proprietarii să devină chiriași.
Sunt două componente. Componente finanțării, fie că o face Guvernul, fie că o face Primăria. Și a doua componentă la care lucrăm este, indiferent de prima variantă, cine rămâne proprietar asupra imobilului.
Am depășit varianta unu de cadrul legal în dezbatere publică pentru finanțare, pentru că este pentru prima dată în România când trebuie să creăm un cadru legal post-calamitate, cum intervenim după ce punem în siguranță imobilul și, mai important, cine plătește punerea în siguranță. Astăzi, noi, Primăria Capitalei, o putem plăti, dar salut decizia Guvernului că a creat cadrul legal, ca să poată și Guvernul României să ne asigure aceste finanțări. Etapa a doua este să stabilim, pentru că astăzi legea nu permite, cine rămâne proprietar.
În situația de fapt, ne uităm la un imobil care va fi dărâmat și apoi reconstrucția lui de la zero, dacă e făcută din fonduri publice, ea normal de cine e plătită, acela devine proprietar. Și trebuie să creăm acel cadru prin care primăriile sau Guvernul României, în momentul în care îl finanțează, să hotărască să rămână, prin Consiliu, sau prin Parlament, în proprietatea locatarilor, spune Bujduveanu.
Edilul mai afirmă că în această săptămână proiectul ar putea fi finalizat iar reconstrucția imobilului, dacă se ajunge acolo, va dura câțiva ani.
Până atunci, oamenii vor locui în apartament pe termen mediu și lung, mai precizează Stelian Bujduveanu.