Se extinde războiul în Orientul Mijlociu în timp ce Iranul a jurat să-şi continue represaliile împotriva inamicului american, atât timp cât va fi atacat. Joi, aliaţii săi huthi din Yemen au deschis al doilea front în Războiul din Orientul Mijlociu şi revendică atacuri la Marea Roşie împotriva a două petroliere saudite, transmit AFP și Reuters. Președintele Donald Trump a reacționat și spune că SUA vor trage Iranul la răspundere pentru atacurile Houthi asupra petrolierele din Marea Roșie.
Confruntările armate între Teheran şi Washington, reluate la 7 iulie, alimentează temeri cu privire la o blocare de durată a exporturilor de hidrocarburi, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este închisă de către Iran, iar rebelii din Yemen au anunţat o blocadă a flotei Arabiei Saudite – primul exportator mondial de petrol brut.
Teheranul a anunţat că a lovit, în Kuwait, depozite de muniţie şi rezervoare de carburant, iar în Iordania un radar american al sistemului antirachetă THAAD şi un sistem de tip PATRIOT, conceput să intercepteze proiectile balistice.
Armata iordaniană a anunţat că zece rachete şi drone au fost trase către regat în ultimele 24 de ore, dintre care au fost interceptate nouă, iar armata Kuwaitului a anunţat, în noaptea de miercuri spre joi că răspundea unor atacuri cu „drone ostile”.
Militanții Houthi, aliați ai Iranului și aflați în Yemen, au revendicat atacuri militare asupra a două petroliere saudite, ca parte a unui blocaj naval împotriva Arabiei Saudite.
Aceste atacuri pot conduce la o a doua blocare a aprovizionării globale cu petrol în Marea Roșie, alături de eforturile Iranului de a controla Strâmtoarea Hormuz.
Houthii, care controlează zone din apropierea Strâmtorii Bab el-Mandeb, situată la capătul opus al Peninsulei Arabice față de Strâmtoarea Hormuz, au anunțat luni impunerea unui blocaj naval asupra Arabiei Saudite.
Armata americană a declarat miercuri că a lansat un nou val de atacuri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump, marcând a douăsprezecea noapte consecutivă de lovituri.
Ccel puţin nouă vapoare s-au întors din drum la Marea Roşie sau în zona Strâmtorii Bab el-Mandeb, situată în extremitatea de sud a Yemenului, în urma ameninţării huthi.
Între timp, președintele american Donald Trump spune că va trage Iranul la răspundere pentru atacurile Houthi, „ca răspuns la interferența acesteia în activitățile comerciale și de transport maritim”. Mai mult, liderul SUA spune că Iranului i se vor aplica sancțiuni militare severe.
„Acum un an, Statele Unite ale Americii au lansat un atac foarte puternic împotriva grupării Houthi, ca răspuns la interferența acesteia în activitățile comerciale și de transport maritim, prin atacarea navelor. De atunci și pe parcursul conflictului nostru cu Iranul, aceștia s-au comportat într-un mod foarte responsabil. Din păcate, acum reiau acțiunile ostile, trăgând asupra a două nave din Arabia Saudită noaptea trecută.
Vă rog să considerați acest ADEVĂR ca o avertizare: dacă vor repeta acest gest, SUA vor considera Iranul responsabil, întrucât gruparea Houthi este un reprezentant și/sau un mandatar al Iranului, iar Iranului i se vor aplica sancțiuni militare severe și, desigur, grupării Houthi însăși, față de care sunt foarte dezamăgit, având în vedere că, până acum, a acționat cu mult profesionalism și inteligență. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni! Președintele DONALD J. TRUMP”, a transmis Donald Trump pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.

Houthii trebuie să înceteze toate acțiunile care pun în pericol navigația internațională și viețile marinarilor, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene.
„Amenințările recente ale Houthi din Yemen de a impune un blocaj maritim asupra Regatului Arabiei Saudite reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității regionale și constituie o escaladare periculoasă”, a afirmat Kallas pe platforma X.
Ea a calificat atacurile de joi asupra petrolierele saudite drept „inacceptabile, ilegale” și care agravează situația deja fragilă din regiune.
„Navigația trebuie să se desfășoare fără impedimente, atât în Strâmtoarea Hormuz, cât și în Marea Roșie”, a subliniat principala diplomată a UE.
Operațiunea navală Aspides a Uniunii Europene rămâne angajată în protejarea libertății de navigație în Marea Roșie și în apele internaționale din jur, a adăugat ea.
Misiunea Aspides – denumită după cuvântul grec pentru „scuturi” – a fost înființată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile grupării rebele Houthi din Yemen în Marea Roșie.
Joi, către ora 6.15 GMT (9.15, ora României), petrolul Brent, referinţa internaţională, se apropia de 100 de dolari – la 96,31 de dolari barilul (+2,38%) -, departe de acalmia care a urmat semnării unui protocol al unui acord iraniano-american la jumătatea lui iunie.
După cea de-a 12-a noapte consecutivă de ostilităţi, armata iraniană a dat asigurări că-şi va continua „represaliile”, „atât timp cât durează atacurile americane împotriva infrastructurilor şi zonelor de coastă ale ţării”.
Teheranul va continua „să plătească un preţ foarte greu”, a ameninţat, la rândul său, şeful diplomaţiei americane Marco Rubio, în marja unui summit ASEAN, la Manila, apreciind că Iranul nu este „în mod clar pregătit să încheie un acord”.
De partea americană, armata a anunţat că a vizat ţinte militare iraniene cu scopul de a „reduce şi mai mult capacitatea Iranului de a ameninţa marinarii civili şi navele comerciale” care traversează Strâmtoarea Ormuz – care se află în centrul tensiunilor.
Presa iraniană scrie că au avut loc două atacuri la Bushehr, un oraş în care se află singura centrală nucleară în funcţiune, şi la Shalamcheh, în apropierea unui post de frontieră cu Irakul, unde două persoane au fost ucise.
Alte bombardamente au fost semnalate la Ahvaz, în apropierea Golfului Persic, în oraşul Konarak, situat în apropiere de portul Chabahar, la Golful Oman, iar explozii la Sirik, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Discordia iraniano-americană cu privire la această cale strategică, tranzitată de obicei de o cincime din comerţul mondial cu hidrocarburi, a declanşat reluarea ostilităţilor la 7 iunie.
Republica Islamică vrea să impună cheltuieli de trecere a strâmtorii şi autorizează o singură rută, de-a lungul coastelor sale, şi ameninţă să atace orice navă care contravine.
Gardienii Revoluţiei, armata sa ideologică, au anunţat joi că au oprit trei petroliere care încercau să treacă prin ea.
Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a precizat că forţele sale „au redirecţionat nouă nave comerciale şi au imobilizat una”, împiedicându-le „să intre sau să plece din porturi iraniene”.
De cealaltă parte a Peninsulei Arabice, la Marea Roşie, rebelii huthi din Yemen, susţinuţi de către Iran, au revendicat „o operaţiune militară” împotriva a „două petroliere saudite care au încălcat blocada”, identificate drept Encelia şi Layla.
După ce au anunţat luni blocada, ei au ameninţat să atace nave care încearcă să treacă.
O sursă oficială saudită a confirmat că Encelia, care „aparţine unei societăţi saudite”, a fost „luată ca ţintă”, provocând un incendiu, potrivit agenţiei oficiale saudite de presă SPA.
Prin ţintirea Arabiei Saudite, huthi „par că s-au lăsat antrenaţi” în război, acuză Rubio, care apreciază că ei „au fost înşelaţi de iranieni”.
Războiul are un preţ, estimat de către Departamentul american al Apărării la 37,5 miliarde de dolari.
Miercuri, Camera Reprezentanţilor americană a aprobat un nou cadru bugetar – în valoare de 95 de miliarde de dolari -, care se îndreaptă către Senat şi este alocat în mare măsură Pentagonului în vederea finanţării războiului.
Niciun semn de liniştire nu se întrevede, însă Pakistanul, o ţară mediatoare, vrea să rămână optimistă.
„Nu ne-am pierdut speranţa, nici în cele mai întunecate momente. Noi nu suntem descurajaţi”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei pakistaneze.
Pe frontul din Yemen – unde un armistiţiu negociat în 2022 între rebelii huthi şi Guvernul susţinut de către Arabia Saudită este în continuare activ, în pofida faptului că a expirat -, sultanatul Oman a anunţat că vrea să acţioneze în vederea unei reluări a negocierilor în vederea unei dezescaladări.