Se introduce serviciul militar voluntar, pe timp de pace, în România. Legea, votată în Camera Deputaților! Care sunt condițiile
Deputaţii au votat, miercuri, 22 octombrie, introducerea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ, pentru cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară. Proiectul merge la Senat, for decizional în acest caz după ce a trecut de Camera Deputaților cu 263 de voturi ”pentru”, 11 contra şi 13 abţineri. Care sunt condițiile vedeți în rândurile de mai jos.
Se introduce serviciul militar voluntar, pe timp de pace în România
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de „soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale”.
Noul concept este o formă de îndeplinire pe bază de voluntariat a serviciului militar activ pe timp de pace, se adresează tuturor cetăţenilor români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni.
Care sunt condițiile și beneficiile
Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanţii beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de o soldă lunară aferentă funcţiei de soldat.
După finalizarea programului de pregătire militară de bază, participanţii primesc o indemnizaţie de 3 câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, sunt luaţi în evidenţă de către centrele militare şi se introduc în rezerva operaţională, arată News.ro.
Rezerviştii, concentraţi şi/sau mobilizaţi la instituirea stării de urgență
La instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, rezerviştii sunt concentraţi şi/sau mobilizaţi, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, prevede un amendament.
Personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin doi ani sunt exceptaţi, cu excepţia preoţilor militari.
Care sunt obligațiile în caz de război
Cetăţenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forţele armate ale statelor membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene se iau în evidenţa centrelor militare cu gradul militar dobândit. Cei care au îndeplinit serviciul militar în forţele armate ale altor state (în afara celor menţionate anterior) se iau în evidenţă cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin, prevede proiectul.
Cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii au obligaţia de a se prezenta la locul, data şi ora prevăzute în ordinul de chemare. Prin excepţie, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea clarificării situaţiei militare şi, după caz, a înmânării ordinului de chemare.
Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru: instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace; completarea forţelor destinate apărării; şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgenţă, al stării de asediu, al stării de mobilizare şi al stării de război.
