Cercetătorii au studiat mai multe fragmente osoase: mandibule de adulți și copii, vertebre și dinți. Acestea prezintă trăsături surprinzătoare – unele similare cu cele ale unor fosile descoperite în sudul Europei, altele care anticipează deja caracteristici ale omului modern.
Una dintre ipotezele discutate intens în ultimii ani era că o specie umană descoperită în Spania ar putea fi strămoșul comun al oamenilor moderni și al neandertalienilor. Noile date din Maroc par însă să contrazică această idee și să mute centrul evoluției înapoi în Africa, cu mult înainte de migrațiile cunoscute spre Europa și Asia.
Concluzia cercetătorilor este că:
Potrivit autorilor studiului, la baza ambelor linii evolutive s-ar afla, cu mare probabilitate, o specie umană timpurie care a fost prima capabilă să părăsească Africa. Această specie ar fi jucat un rol-cheie în răspândirea oamenilor pe alte continente și în diversificarea ulterioară a umanității.
Descoperirea ridică și o altă întrebare importantă: au existat schimburi de populație și gene între Africa și Europa cu mult înainte de 700.000 de ani în urmă? Cercetătorii nu exclud posibilitatea unor traversări timpurii între Africa de Nord și sudul Europei, dar și a unor legături interne în interiorul Africii, inclusiv cu estul continentului, unde au fost găsite fosile timpurii ale omului modern.
Studiul, publicat într-una dintre cele mai prestigioase reviste științifice din lume, adaugă o piesă esențială într-un puzzle vechi de decenii. Departe de a oferi un răspuns definitiv, descoperirea din Maroc arată cât de complexă și ramificată a fost evoluția umană – și cât de multe capitole rămân încă necunoscute.
Pentru oamenii de știință, mesajul este clar: originea omului modern trebuie căutată mai devreme în timp și mai profund în Africa decât s-a crezut până acum.