Franța a anunțat un acord „istoric” cu Noua Caledonie, prin care teritoriul de peste mări, zguduit anul trecut de violențe separatiste soldate cu morți, va rămâne francez, dar va fi declarat stat nou, arată The Guardian.
Emmanuel Macron a salutat „un nou capitol” pentru Noua Caledonie, după ce politicienii au ajuns la un acord privind statutul de stat, în urma a 10 zile de negocieri
„Un stat Noua Caledonie în cadrul Republicii: este un pariu pe încredere”, a scris sâmbătă președintele francez Emmanuel Macron pe X, salutând un acord „istoric”.
Primind ulterior semnătarii, președintele a declarat că „după două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol în viitorul său, într-o relație pașnică cu Franța”. La un an după revoltele sângeroase, președintele Noii Caledonii promite să abordeze problema independenței, scrie The Guardian.
Macron a cerut negocieri pentru a ieși din impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și lideri politici, economici și ai societății civile s-au reunit în apropiere de Paris pentru a elabora un cadru constituțional pentru teritoriu.
După 10 zile de negocieri, părțile au convenit că ar trebui creat un „Stat al Noii Caledonii”.
Manuel Valls, ministrul teritoriilor de peste mări, a calificat acordul drept un „compromis inteligent” care menține legăturile dintre Franța și Noua Caledonie, dar acordă mai multă suveranitate insulei din Pacific. Politicieni francezi, oficiali din Noua Caledonie și reprezentanți ai statului au sărbătorit acordul.
Violențele de anul trecut, care au provocat moartea a 14 persoane, sunt estimate la un cost de 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru teritoriu, reducând cu 10% produsul intern brut, a spus el.

Prim-ministrul francez, Francois Bayrou, a declarat că acordul de sâmbătă – care trebuie încă aprobat de parlament și prin referendum – are „dimensiuni istorice”. Cu o populație de aproximativ 270.000 de locuitori și situată la aproape 17.000 km (10.600 mile) de Paris, Noua Caledonie este unul dintre numeroasele teritorii de peste mări care rămân parte integrantă a Franței.
Este guvernată de la Paris din anii 1800, dar mulți indigeni canaci încă resimt puterea Franței asupra insulelor lor și doresc o autonomie mai deplină sau independența.
În mai 2024 au izbucnit tulburări după ce Parisul a planificat să acorde drept de vot miilor de rezidenți de lungă durată care nu sunt indigeni. Kanakii se temeau că acest lucru i-ar fi lăsat într-o minoritate permanentă, distrugându-le șansele de a obține independența. Ca parte a acordului, în viitor, rezidenții din Noua Caledonie vor avea dreptul să voteze numai după ce au locuit 10 ani în arhipelag.
Ultimul referendum pentru independență în Noua Caledonie a avut loc în 2021 și a fost boicotat de grupurile pro-independență din cauza impactului pandemiei de Covid-19 asupra populației kanake.
A fost ultimul dintre cele trei referendumuri organizate din 2018, toate respingând independența Noii Caledonii. Cu toate acestea, de la referendumul din 2021, situația politică din arhipelag se află într-un impas. Macron a declarat la începutul lunii iunie că dorește un „nou proiect” pentru Noua Caledonie.
Acordul de 13 pagini anunțat sâmbătă prevede crearea unei naționalități caledoniene și posibilitatea ca locuitorii din această regiune să combine acest statut cu naționalitatea franceză.
În conformitate cu acordul, „Statul Noua Caledonie” ar fi consacrat în Constituția Franței, iar alte țări ar putea recunoaște acest stat.
Acordul prevede, de asemenea, un pact de redresare economică și financiară care ar include reînnoirea capacităților de prelucrare a nichelului din teritoriu.
Ambele camere ale parlamentului francez se vor reuni în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi apoi supus referendumului în Noua Caledonie în 2026.