Sebastian Vlădescu, vesel înainte de a ajunge la judecată. Ce a făcut fostul ministru de Finanțe al României | IMAGINI PAPARAZZI
Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, se află luni din nou în fața judecătorilor într-un dosar deosebit de important. Acesta a fost condamnat la peste 8 ani de închisoare în primă instanță. Recent, paparazzi Mediaflux.ro l-au fotografiat într-o serie de ipostaze inedite. Totul s-a întâmplat zilele trecute.
Imagini inedite cu fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, capturate de Mediaflux.ro
Zilele trecute, paparazzi Mediaflux.ro l-au fotografiat pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, într-o serie de ipostaze inedite. Acesta a fost fotografiat zâmbind, într-un tricou mov, în timp ce se pregătea să intre într-un restaurant dintr-o zonă de lux a Capitalei, alături de o femeie, posibil noua sa cucerire.
Din imagini se vede că nu pare îngrijorat de ce îl așteaptă astăzi și râde, cu toate că ajunge din nou în fața judecătorilor, după ce în prima instanță a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru faptele sale.
Mai mult, stresul și kilogramele în plus se văd mai serios pe fața fostului ministru ajuns la vârsta de 64 de ani. Îmbrăcat lejer, de vară, acesta nu a atras cu nimic atenția și cine este de fapt.
Sebastian Vlădescu, din nou în fața judecătorilor
Un complet de cinci judecători al instanței supreme reia, luni, 12 septembrie, judecarea apelurilor declarate de anchetatorii DNA dar și de cei condamnați în dosarul de mare corupție în care fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat de către prima instanță la opt ani și jumătate de închisoare cu executare. Acesta este al treilea termen al procesului în faza de apel după condamnările stabilite de către prima instanță de judecată.
Completul de trei al ICCJ l-a condamnat pe Vlădescu la închisoare cu executare pe o perioadă de 8 ani și 6 luni și i-a aplicat o pedeapsă complementară de interzicere a unor drepturi cetățenești pe durata executării pedepsei.
ICCJ a mai dispus confiscarea specială a 3.990.248,6 lei, a 65.000 euro și a 2.177.000 euro de la fostul demnitar.
Fostul deputat PDL Cristian Boureanu fost condamnat de aceeași instanță la 4 ani și 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Instanța supremă a mai decis confiscarea de la Cristian Boureanu a sumei de 2.111.799,71 de euro.
La rândul său cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț-Mihai Costea, a fost condamnat de cei trei magistrați la 7 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.
Judecătorii au mai decis confiscarea de la Ionuț Costea a sumelor de 3.121.328,41 de lei și 1.919.900 de euro.
Ionuț Costea a fost vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și președinte al EximBank.
Alături de acești au mai fost condamnați Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare și Mihaela Mititelu, o femeie de afaceri apropiată conducerii companiei CFR, la patru ani de închisoare în regim de detenție.
Cercetarea judecătorească, finalizată încă de anul trecut
Judecătorii au finalizat cercetarea judecătorească în acest caz în 16 decembrie 2021, după ascultarea pledoariilor finale, și a stabilit termen de pronunțare pentru 15 februarie.
În 16 decembrie 2021 un procuror de ședință al DNA a cerut, la ICCJ „pedepse exemplare” în cazul ex-ministrului Finanțelor Sebastian Vlădescu, a cumnatului lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, și ai altor funcționari din aparatul de stat, toți judecați pentru fapte de mare corupție privind mega-afacerea judiciară „Swietelsky”.
Rolul încasării acestor sume de bani era acela ca funcționarii până la cel mai înalt nivel să se îngrijească de deblocarea plăților unor sume exorbitante de bani către compania austriacă, pentru lucrările de reabilitarea efectuate de aceasta pe mai multe tronsoane de cale ferată pe ruta București-Constanța.
Ce acuzații i se aduc fostului ministru
Fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu are două fapte de luare de mită în cele două mandate ale sale și două fapte de trafic de influență pe vremea când acesta nu mai avea calitate de ministru.
E vorba de fapte de trafic de influență executate la cererea Mihaelei Mititelu si Cristian Boureanu. În perioada 2005-2009 a pretins de la Swietelsky prin intermediul lui Costea o parte din comisionul de 3,5 la sută. În schimbul comisionului el asigura fondurile necesare plății tranșelor de bani acestei societăți.
Privind pe Boureanu, din material rezultă ca el a acceptat promisiunea unei plăți de aproximativ 2 milioane de euro.
„Reiterez ceea ce am spus. Nu îmi însușesc nicio acuzație. Pe parcursul anilor la care se referă rechizitoriul, atat ca functionar public sau ministru, am acționat în acord cu legile în vigoare. In nicio declarație a altor martori decat a denuntatorilor nu se vorbește despre vreo intervenție a mea la persoane sau situații.
Sunt foarte dezamăgit. De-a lungul anilor am avut păreri despre oameni dar și depsre mine. DNA în mod foarte subtil mă face foarte prost. Spune că am încheiat afaceri oneroase cu doua persoane despre care știam ca puteau acționa impotriva mea.
Una, Doru Boatina, care m-a amenințat direct și a doua persoana Hozoc Florin. Prietenul prietenului meu căruia i-am făcut un lucru foarte urât. Acest dosar care este o înjghebare dovedită de toți avocații s-a văzut și după felul derulării anchetei”, a declarat Vlădescu la audieri.
Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a fost audiat peste trei ore la instanța supremă, la ultimul termen de judecată din acest caz, unde este judecat pentru fapte de mare corupție privind modalitatea de acordare a plăților către compania Swietelsky, cea care a modernizat mai multe tronsoane de cale ferată.
Instanța supremă a epuizat administrarea probelor anchetatorilor DNA în acest mega dosar și a trecut la faza audierii inculpaților din cauză, primul care a dat declarații amănunțite fiind fostul demnitar de la Finanțe.
Astfel, Sebastian Vlădescu, a povestit instanței despre cum a perceput și ce a cunoscut prin prisma personală despre ceea ce anchetatorii acuză a fi una dintre cele mai mari afaceri judiciare dintre oficiali români și o companie străină.
Circuit fictiv al banilor
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)
Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Și străinii implicați sunt cercetați în țările lor
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).
Ce bunuri au fost descoperite
Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:
– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.
În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
