LIFESTYLE

Secretele mega-construcției Porțile de Fier I. 10.000 de oameni pe șantier și dispariția insulei istorice Ada Kaleh

Secretele mega-construcției Porțile de Fier I. 10.000 de oameni pe șantier și dispariția insulei istorice Ada Kaleh

Mega-construcția Porţile de Fier I, hidrocentrala cu o putere instalată de 1080 MW, a fost construită în anii ’60, iar lacul său de acumulare cuprinde zona Defileului Dunării, cu o lungime de peste 100 de kilometri.Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I a fost inaugurat la 16 mai 1972, iar la ceremonie au participat preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosif Broz Tito. În timpul lucrărilor, pe șantier au lucrat peste 10.000 de oameni, iar punerea în funcțiune a hidrocetralei a dus la dispariția insulei istorice Ada Kaleh.

Ideea amenajării unui baraj și hidrocentrală pe Dunăre a apărut încă din anul 1922. Un celebru hidroenergetician, Dorin Pavel, român născut în zona Sebeşului, a absolvit Politehnica la Zurich și, revenind în ţară, ani în şir şi-a petrecut concediul pe malurile Dunării. Acolo a realizat trei scheme de amenajare.

De una dintre ele s-a ţinut cont atunci când în 1955 Gheorghe Gheorghiu Dej i-a prezentat liderului Iosif Broz Tito această idee.

Toate documentele privind proiectarea, execuţia, obligaţiile reciproce şi exploatarea au fost cuprinse în Acord şi Convenţii și au fost semnate la 30 noiembrie 1963 de către conducătorii României și Iugoslaviei. Cele două părţi au convenit ca atât costurile, cât şi rezultatele să fie împărţite în mod egal.

Secretele mega-construcției Porțile de Fier I. Românii nu aveau voie să se apropie de malurile Dunării

Zona în care urmau să se desfăşoare lucrările era considerată de autorităţile comuniste un punct nevralgic pe harta României. Iugoslavia devenise o speranţă pentru cei care voiau să fugă din țară.

Astfel, au fost impuse măsuri stricte de prevenire a trecerii fluviului frauduloase a Dunării în ţara vecină.

  • Românii care ajungeau în oraşele de frontieră erau obligaţi să îşi anunţe prezenţa la Miliţie şi doar pescarii aveau voie să petreacă mai mult timp pe malul Dunării.
  • A fost restricţionat accesul populaţiei civile, la o distanţă de 30 – 40 de metri de apă, iar zona a fost pusă sub paza Miliţiei şi a grănicerilor.
  • Au fost instalate turnuri de veghe şi faruri, iar în unele sectoare au fost puse mine

Colonie muncitorească pentru 15000 de muncitori

Lucrările la Porţile de Fier au început simultan, atât pe malul iugoslav al Dunări, cât şi pe cel românesc. Acestea au fost unite printr-un pod provizoriu.

O colonie muncitorească a fost înfinţată  pe malul Dunării, pentru a găzdui 15.000 de oameni veniţi din toate colţurile ţării. Dintre ei, peste 10.000 au lucrat pe marele şantier.

Prima fază de construcţie a barajului a început în 1964. Au fost construite ecluzele, cele două centrale electrice şi trei câmpuri deversoare, iar fluviul şi-a continuat cursul pe mijloc.

În a doua fază de construcţie, începută în 1968, zona de mijloc a fluviului a fost izolată, pentru a putea fi construite celelalte guri deversoare. Nivelul apei a crescut şi s-a format lacul de acumulare cu o lungime de 130 de kilometri şi un volum de peste 2.200 milioane metri cubi de apă.

Lacul cuprinde zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, între localitatile Baziaş şi Orşova.

Dispariția insulei istorice Ada Kaleh

Ada Kaleh a fost o mică insulă pe Dunăre, din apropiere de Orşova şi Drobeta Turnu-Severin. În 1970 a fost înghițită de apel fluviului, la amenajarea lacului de acumulare al hidrocentralei.

Insula avea 1,7 kilometri lungime şi circa 500 metri lăţime și era locuită din cele mai vechi timpuri. În anii dinaintea scufundării, mai trăiau aici câteva sute de oameni.

Odată cu creşterea nivelului Dunării, Ada Kaleh, locuită de o populaţie majoritară turcă, a dispărut sub apele Dunării, care au crescut cu aproape 40 de metri în amonte de baraj, iar cei circa 600 de locuitori ai săi au fost strămutaţi sau au emigrat în Turcia şi în ţinuturile Dobrogei.

Cetatea Ada Kaleh, construită la începutul secolului al XVIII-lea, a fost demontată bucată cu bucată, iar părțile ei au fost mutate pe insula Şimian de pe Dunăre.

 

[email protected] Absolventă de Drept, dar atrasă iremediabil de jurnalism. Un drum lung, greu, dar întotdeauna frumos, fie că a fost vorba de jurnalism ... vezi toate articolele