Ședință decisivă în CSAT. Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat, pentru joi la ora 14:00, Consiliul Suprem de Apărare a Țării după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale. Întrunirea va avea loc astăzi la Palatul Cotroceni.
CSAT spune că „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”.
Membrii Consiliului au cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în şedinţa CSAT.
Prezentăm mai jos anunțul CSAT.
„Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT”, transmite CSAT.
Platforma TikTok transmite că nu a găsit, în ultimele săptămâni, dovezi ale unei operaţiuni de influenţă ascunsă, legate de alegerile prezidenţiale din România şi nici dovezi de influenţă externă, după cum relatează Paginademedia.ro.
„Deşi s-a afirmat existenţa a 5.000 de conturi false implicate în interferenţe electorale, investigaţiile noastre nu au găsit dovezi care să susţină aceste afirmaţii”, arată compania în scrisoarea sa, subliniind că „încă investighează”.
Din septembrie şi până la începutul acestei săptămâni, compania a eliminat de pe platformă, peste 66.000 de conturi false, 7 milioane de like-uri false şi 10 milioane de urmăritori falşi, arată TikTok în scrisoarea sa. Cifrele se referă la postări şi la activitatea în limba română. De notat cu nu se specifică dacă erau electorale sau în favoarea unui candidat anume.
Totodată, TikTok spune că a prevenit 40 de milioane de like-uri şi a blocat peste 216.000 de „conturi spam” înainte de ca acestea să ajungă online.
Un lucru foarte important: un oficial TokTok a precizat pentru Paginademedia.ro că „campania care a fost demontată de TikTok în luna septembrie avea legătură cu alegerile”, dar nu a precizat vreun candidat anume.
În declaraţia pentru Paginademedia.ro, compania a precizat: „Aceste relatări inexacte despre alegerile din România sunt înşelătoare, deoarece majoritatea candidaţilor şi-au creat o prezenţă pe TikTok, iar câştigătorii au desfăşurat campanii şi pe alte platforme digitale în afara celei noastre. Aplicăm în mod strict Regulile Comunităţii împotriva dezinformării legate de alegeri şi a comportamentului înşelător şi am colaborat proactiv cu Comisia Electorală pentru a lansa un Centru Electoral în aplicaţie, menit să ofere comunităţii noastre din România informaţii de încredere despre alegeri. Nu acceptăm reclame politice plătite şi solicităm tuturor să respecte Regulile Comunităţii, pe care le aplicăm în mod continuu”.
„În raportul nostru lunar privind Operaţiunile de Influenţă Ascunsă pentru septembrie, am dezvăluit că am întrerupt o reţea care viza publicul român, deşi aceasta era separată şi nu a jucat niciun rol în promovarea campaniei lui Georgescu”.
Deşi s-a afirmat existenţa a 5.000 de conturi false implicate în interferenţe electorale, „investigaţiile noastre nu au găsit dovezi care să susţină aceste afirmaţii”.
Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit la ora 14.00, pe agenda şedinţei aflându-se „posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
UPDATE: Ședința CSAT s-a încheiat
Ședința CSAT s-a închiat în jurul orei 16:10, însă, pentru momentul nu a fost făcut niciun anunț oficial cu privire la ce decizii s-au luat.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte astăzi la Cotroceni. Ședința este programată pentru ora 14:00, după cea a Curții Constituționale. Conform Administrației Prezidențiale, vor fi analizate posibile riscuri la adresa securității naționale reprezentate de acțiunile unor actori cibernetici.
În urma ședinței de joi de la CCR, judecătorii constituţionali au respins solicitarea lui Sebastian Constantin Popescu, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur, pe motiv că ar fi fost formulată tardiv.
Totodată, Curtea Constituţională a amânat pentru vineri discuţiile pe cererea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin, şedinţa urmând să aibă loc la ora 14,00.
După soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, CCR validează rezultatul din primul tur.