Rețeaua de socializare Twitter, cumpărată la finalul anului trecut de miliardarul Elon Musk, a anunțat recent că a extins disponibilitatea abonamentului Twitter Blue la nivel european. Astfel, acesta poate fi achiziționat acum şi în România cu o plată lunară sau o plată anuală.
Astfel, Twitter Blue anunţă extinderea în peste 20 de noi ţări, printre care: Olanda, Polonia, Irlanda, Belgia, Suedia, România, Republica Cehă, Finlanda, Danemarca, Grecia, Austria, Ungaria şi Bulgaria. În România, abonamentul costă 37 de lei pe lună sau 390 de lei pe un an întreg, ceea ce ar însemna 32,5 pe lună, arată news.ro.

Practic, cu noua extindere, abonamentul Twitter Blue este acum disponibil în peste 35 de ţări. Printre beneficiile anunțate, Twitter Blue oferă mai multe facilităţi plătitorilor, printre care se numără funcţia de editare, posibilitatea postării clipurilor video de până la 60 de minute, creşterea limitei de caractere la 4.000 şi afişarea a doar jumătate din reclamele pe care le văd ceilalţi utilizatori ai rețelei de socializare.
Totuși, până acum, ideea nu pare extrem de profitabilă. Cu toate că gigantul Twitter nu a oferit încă informaţii privind numărul celor care s-au abonat la Blue, estimările neoficiale vorbesc de mai puţin de 300.000 de abonaţi, arată sursa citată.
De asemenea, Twitter a dezvăluit recent o nouă politică care interzice „discursul violent” pe platforma sa, deşi regulile par foarte asemănătoare cu liniile directoare împotriva ameninţărilor violente pe care compania le avea în cărţile sale înainte ca Elon Musk să o preia.
Printre actualizări, Twitter şi-a extins politica pentru a include interzicerea „limbajului codificat”, folosit pentru a incita indirect la violenţă. De asemenea, a adăugat o regulă care interzice „ameninţarea cu deteriorarea caselor şi adăposturilor civile sau a infrastructurii care este esenţială pentru activităţile zilnice, civice sau de afaceri”.
Compania se pregăteşte să respecte noul sistem de reguli ale Uniunii Europene care vor intra în vigoare din această toamnă. Noile reguli, numite Digital Services Act, cer companiilor de tehnologie să-şi controleze mai bine platformele pentru materiale care, de exemplu, promovează terorismul, abuzul sexual asupra copiilor, discursul instigator la ură şi escrocherii comerciale.