Sfântul Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului. Peste 1 milion de români își serbează onomastica. Cui spunem „La mulți ani”

Peste 1,04 milioane de români poartă nume derivate din Alexandru și Alexandra și își serbează azi onomastica. Pentru că azi îl prăznuim pe Sfântul Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, unul dintre apărătorii credinței creștine la primul Sinod de la Niceea.

Ziua de 30 august este zi de sărbătoare pentru peste 1 milion de români, dacă nu și mai mulți, pentru că astăzi, 30 august, îl sărbătorim pe Sfântul Alexandru, Patriarhul Constantinopolelui.

Câți români își serbează azi ziua de nume

Datele puse la dispoziție de Evidența Populației a Poliției Române, 1.040.251 de români au azi motiv de sărbătoare.

Dintre aceștia, 601.997 sunt bărbați și 438.254 sunt femei.

Cel mai răspândit nume e „Alexandru” printre bărbați – 536.889 de persoane îl poartă. Mai avem pe listă: 28.043 de Alex, 12.548 de Sandu, 4.994 de Săndel, 4.082 de Alessandro și 3.504 de Alexei.

Dintre femei, 277.610 persoane se numesc „Alexandra”.

Urmează Alexia – 32.773, Andra – 32.342, Alessia – 26.262, Alexandrina – 22.498, Sanda – 18.501, Alesia – 14.062, Sandra – 4.183 și Alessandra – 3.075.

Cine a fost Sfântul Ierarh Alexandru

Sfântul Ierarh Alexandru s-a născut în anul 239 în Calabria, într-o familie creștină. Din tinerețe, a ales o viață dedicată rugăciunii și postului. După ce a ajuns la Bizanț, în anul 314 a fost hirotonit horepiscop de către Sfântul Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului.

În anul 325, Alexandru a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, unde l-a reprezentat pe Sfântul Mitrofan. La acest sinod, el a susținut învățătura creștină împotriva ereziei lui Arie, care nega natura divină a lui Isus Hristos, susținând că Fiul a fost creat și, prin urmare, are un început, spre deosebire de Dumnezeu, care este veșnic.

Împreună cu ceilalți părinți sinodali, Sfântul Alexandru a apărat doctrina conform căreia Isus Hristos este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat” și „de o ființă cu Tatăl”, reafirmând astfel natura sa divină.

Lupta cu filosofii păgâni

După trecerea în neființă a Sfântului Mitrofan, Alexandru a fost numit Patriarh al Constantinopolului. În această poziție, a continuat să apere credința ortodoxă atât împotriva arienilor, cât și în confruntările cu filosofii păgâni.

Conform tradiției, în timpul unei astfel de confruntări, rugăciunea Sfântului Alexandru a făcut ca un filosof păgân să rămână fără cuvinte. Impresionat de acest eveniment, filosoful a recunoscut puterea lui Dumnezeu, a crezut în Hristos și s-a botezat.

Sfântul Alexandru a încetat din viață în anul 337, la vârsta de 98 de ani, după o perioadă îndelungată de păstorire a Bisericii Constantinopolului.