Și suedezii boicotează supermarketurile. Ei acuză că prețurile la alimente sunt ”scăpate de sub control”
Și suedezii boicotează supermarketurile. Săptămâna trecută, după cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din ultimii doi ani în februarie, mii de oameni din Suedia au decis să boicoteze cele mai mari supermarketuri din țară timp de șapte zile începând de lunea trecută.
Și suedezii boicotează supermarketurile
Ajutată de postările virale de pe TikTok și Instagram, campania a devenit un subiect național de conversație și un punct de tensiune politică.
Protestatarii pun creșterea prețurilor pe seama unui „oligopol” al supermarketurilor și al marilor producători, care își prioritizează profiturile în detrimentul clienților, și a lipsei de concurență între companii. Dar supermarketurile dau vina pe factori foarte variați, printre care războiul, geopolitica, prețurile materiilor prime, recoltele și criza climatică, potrivit The Guardian.
Acesta este unul dintre numeroasele proteste împotriva scumpirii vieții care au avut loc în Europa în ultimele săptămâni. Luna trecută, cumpărătorii din Bulgaria au boicotat marile lanțuri de magazine și supermarketuri în semn de protest față de creșterea prețurilor la alimente, ceea ce ar fi condus la o scădere a cifrei de afaceri de aproape 30 %. În ianuarie, un boicot în Croația s-a extins în Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, România și Serbia.
Inițiativa suedeză de protest, „Bojkotta vecka 12” (Boicotarea săptămânii 12, denumită astfel deoarece a avut loc în cea de-a 12-a săptămână a anului calendaristic), a cerut consumatorilor să nu mai facă cumpărături la marile magazine alimentare, inclusiv Lidl, Hemköp, Ica, Coop și Willys, pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor.
”Nu avem nimic de pierdut, dar totul de câștigat”
„Nu avem nimic de pierdut, dar totul de câștigat”, se arată în postările de pe rețelele sociale. „Prețurile alimentelor au fugit în timp ce giganții alimentari și marii producători fac profituri de miliarde pe seama noastră”.
Demir nu s-a înșelat: dintre toate alimentele, prețurile ciocolatei au crescut cel mai mult luna trecută, cu 9,2%, potrivit site-ului de monitorizare Matpriskollen. Prețurile grăsimilor de gătit au crescut cu 7,2%, iar cele ale brânzeturilor cu 6,4%. Laptele și smântâna au crescut cu 5,4%.
Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă de meritele acțiunii de șapte zile.
Deși Sandra Gustavsson, în vârstă de 34 de ani, a observat creșterea prețului alimentelor, ea este mai degrabă în favoarea unei revizuiri complete a obiceiurilor de cumpărături – cum ar fi utilizarea unui „reko-ring”. Acesta este un mod de a cumpăra bunuri produse local, fără intermediari.
„De la Covid încoace, am impresia că prețurile alimentelor nu au făcut decât să crească, să crească, să crească”, a declarat Gustavsson, care lucrează ca director de operațiuni și locuiește în Göteborg. „O săptămână este bună pentru că începe o conversație”, a adăugat ea. „Dar în rest nu cred că are vreun efect”.
