Înainte de fi cunoscut gloria mondială, Eiffel a lucrat şi pe meleagurile noastre, respectiv în zona Moldovei, unde i-a fost încredințată, în primă fază, construcția podului peste Prut de la Ungheni.

Visul primarului din Iași

Realizarea lui Eiffel în România este însă Hotelul Traian din Iași, dar destinația lui inițială era alta. Construcția a luat ființă ca vis al primarului Scarlat Pastia (1827-1900), care și-a dorit să construiască un extravagant teatru național.

Totul este construit pe un schelet metalic cu elemente prefabricate metalice umplute cu o zidărie ușoară de cărămidă, lemn și sticlă.

 Potrivit Ziarul de Iași, pe locul în care se află astăzi edificiul existau ”dughenele”, mici spații comerciale care îi aparțineau chiar primarului Pastia, dar pe care a decis să le darâme pentru a face loc construcției. Și asta deși magazinele din Piața Unirii și de pe străzile Arcu și Lăpușneanu îi aduceau un profit considerabil.

Singura clădire construită în România de Gustave Eiffel a căpătat o destinație mai …pragmatică

Împreună cu Gustave Eiffel, Pastia a dorit să renască în Iași toată gloria și opulența unui castel francez. Însă fiind un proiect inovator cu un cost exorbitant pentru acele vremuri, rămas și fără veniturile din ”dughene”, primarul s-a văzut în pragul falimentului. Pentru a-și acoperi datoriile, a fost nevoit să cedeze imobilul către societatea Creditul Urban, unul dintre creditorii săi. 

Creditul Urban a considerat însă că un teatru nu e tocmai profitabil și i-a schimbat destinaţia. A solicitat recompartimentarea clădirii și l-a transformat în hotel: Grand Hotel Traian.

Politicianul Eugen Heroveanu, care a vizitat Iaşiul la începutul secolului trecut, spunea într-o carte că Traian era „cel mai frumos şi cel mai mare hotel din ţară“.

Printre momentele de referinţă din istoria acestei clădiri-simbol se află banchetul celei de-a XXI-a aniversări a Junimii, centenarul răscoalei lui Horia, în prezenţa lui Mihai Eminescu şi a lui Ion Creangă (ambele în 1884), sau găzduirea, în 1918, a Guvernului României – în exil în timpul ocupaţiei germane.

Legenda Greta Garbo și schimbări de proprietari

Se spune că, pe 12 iulie 1934, aici ar fi dormit faimoasa actriţă Greta Garbo, cazată sub un nume fals. Povestea nu a putut fi vreodată dovedită.

Ulterior, hotelul a fost cumpărat de o familie de evrei, dar care a fost expropriată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Presupuși urmaşi ai acesteia au încercat să-l recapete , dar au pierdut în instanţă pentru că nu au putut demonstra filiaţia cu înaintaşii.

În 1943, Primăria a renovat clădirea, care n-a scăpat însă de bombardamentele din război. Naţionalizat în 1950, Traian a fost atribuit după Revoluţie unei societăţi subordonate Ministerului Turismului, de la care a ajuns la un om de afaceri.

După ultima renovare, într-un colţ, constructorii au lăsat să se vadă o bucăţică din această structură revoluţionară, veche de peste 120 de ani.