NEWS

Soarta alegerilor prezidențiale pe masa Curții de Apel. Se judecă contestația lui Călin Georgescu. Procesul e deocamdata amânat UPDATE

Soarta alegerilor prezidențiale pe masa Curții de Apel. Se judecă contestația lui Călin Georgescu. Procesul e deocamdata amânat UPDATE
sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Magistrații vor judeca, luni, contestaţia lui Călin Georgescu de anulare a deciziei prin care Biroul Electoral Central a hotărât repetarea alegerilor prezidențiale.  Potrivit portalului instanţelor de judecată, ora estimată pentru începerea şedinţei de judecată este 14.00.

UPDATE: Procesul, programat să înceapă la ora 14:00, a fost suspendat aproape șase ore. În cele din urmă, magistrații au amânat pronunțarea în speța cererii lui Călin Georgescu până la soluționarea cererii de recuzare a judecătoarei Cristina Ardeleanu.

UPDATE: Avocații lui Călin Georgescu au cerut revocarea judecătoarei

Avocații lui Călin Georgescu au cerut, în aceste momente, recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, care judecă contestația depusă de Călin Georgescu.

Călin Georgescu se află la Curtea de Apel București

Călin Georgescu a ajuns luni dimineață la Curtea de Apel București (CAB), pentru a susține contestația depusă împreună cu reprezentanții Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, și a făcut primele declarații.

„Cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale a României, plus 1, fostul preşedinte al României Klaus Iohannis, au adus ţara în haos. Vorbim de cei care, în mod de drept, trebuiau să apere statul de drept şi Constituţia şi apără doar corupţia. Acesta este primul punct. Al doilea punct este cel legat de faptul că cei care au fost, de ieri începând, la dezbateri, discuţii, cum vreţi să o luaţi, la Palatul Cotroceni, cu o persoană ilegitima, nu au făcut decât să întărească faptul că această haită politică ce a decimat ţara noastră de 35 de ani este, practic, în complot direct şi în combinaţie cu lovitura de stat care a fost dată acum două săptămâni”, a spus Georgescu la sediul Curţii de Apel Bucureşti.

Pe 24 decembrie, CAB a preschimbat termenul de judecată din data 13.01.2025 ora 11.00 la data de 30.12.2024, ora 14.00.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis pe 16 decembrie că nu are competenţa să soluţioneze contestaţia depusă de Călin Georgescu în legătură cu reluarea alegerilor prezidenţiale, cererea acestuia fiind trimisă la Curtea de Apel Bucureşti.

Soarta alegerilor prezidențiale pe masa Curții de Apel

Concret, Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată BEC şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, SRI, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi Elena Lasconi, potrivit Agerpres.

Obiectul principal al dosarului se referă la anularea hotărârii Biroului Electoral, respectiv a deciziilor BEC nr.230D/2024, nr.231D/2024 şi nr.232D/2024, care se referă la anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

În data de 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.

De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin ‘implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda public”, încurajarea nemulţumirilor/provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Mihnea Tălău. Redactor la MediaFlux. Dedicat presei încă din 1998. Am o diplomă în Drept, un „mic” masterat și o scoală de jurnalism. Am avut norocul și onoarea de a face parte, în decursul ... vezi toate articolele