Sondaj INSCOP. Ce partide sunt preferate la vot de femei și care sunt opțiunile bărbaților

Potrivit unui sondaj INSCOP, dat marţi publicităţii, partidul AUR se află pe primul loc în opţiunile de vot pentru alegerile parlamentare, reprezentând opţiunea a 44% dintre bărbaţi şi 32% dintre femei.

Sondaj INSCOP

Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 3 noiembrie prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 1,8%, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul a fost realizat la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, informeazp Agerpres..

Întrebate cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 32% dintre femei optează pentru AUR, 23% pentru PSD, 15% pentru PNL, 11% pentru USR, 6% pentru UDMR, 4% pentru SENS, 3% pentru POT, în timp ce 2% se pronunţă pentru S.O.S. România. 2% dintre femei aleg alt partid, iar 1% un candidat independent.

Pe de altă parte, 44% dintre bărbaţi ar vota cu AUR, 16% dintre aceştia ar alege PSD, 14% PNL, 13% USR, 3% UDMR, 3% POT, 3% SENS, în timp ce 2% optează pentru S.O.S. România. 1% dintre bărbaţi susţin alt partid, iar 1% un candidat independent.

Femeile şi bărbaţii se raportează diferit la partidele politice

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a evidenţiat că femeile şi bărbaţii se raportează diferit la partidele politice, ceea ce sugerează valori şi priorităţi sociale diferite.

„În timp ce electoratul masculin manifestă o tendinţă accentuată de orientare către partide cu discurs radical, electoratul feminin rămâne mai prudent şi mai echilibrat în opţiuni. În cazul bărbaţilor, această orientare indică o criză de reprezentare şi o nevoie acută de revalidare a canalelor prin care electoratul percepe eficienţa şi autenticitatea acţiunii politice. În cazul femeilor, opţiunile mai echilibrate reflectă un ataşament faţă de criterii pragmatice – competenţă, stabilitate, predictibilitate – mai degrabă decât faţă de retorici populiste”, a explicat Ştefureac.