În timp ce guvernanții vorbesc despre creșterea vârstei de pensionare, speranța de viață a românilor este tot mai mică. Datele Eurostat plasează România la coada clasamentului european, puțin înaintea Bulgariei.
România avea în 2024 a doua cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, de 76,6 ani, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 81,7 ani, în creştere cu 0,3 ani comparativ cu 2023, arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.
În 15 state membre speranţa de viaţă este mai mare decât media UE, pe primele locuri fiind Italia şi Suedia (ambele cu 84,1 ani), urmate de Spania (84 de ani). La polul opus, cea mai mică speranţă de viaţă din UE a fost înregistrată în Bulgaria (75,9 ani) şi România (76,6 ani).
Totuşi, comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, anul 2019, în 24 din cele 26 de state UE pentru care sunt disponibile date preliminare, speranţa de viaţă a fost mai mare în 2024. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Lituania (1,1 ani) şi Cehia, Letonia şi România (un an în fiecare).
Ţările de Jos au fost singurul stat membru în care speranţa de viaţă a scăzut în 2024 comparativ cu 2019, cu 0,2 ani, în timp ce în Spania a rămas stabilă şi a crescut foarte puţin, 0,1 ani, în Franţa.
Premierul Ilie Bolojan a spus luni seara la TVR că România trebuie să crească vârsta de pensionare, altfel riscând să ajungem în situația de nesustenabilitate a sistemului de pensii.
„Suntem în situația în care avem nevoie de mai mulți oameni în piața reală a muncii și pentru asta trebuie să creștem vârsta de pensionare astfel încât în intervalul 50-65 ani populația să fie prinsă pe piața muncii într-o proporție mai mare.
Dacă nu creștem vârsta de pensionare (…) vom ajunge în situația de nesustenabilitate a sistemului de pensii. Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”, a declarat prim-ministrul.