Statele Unite au retras bombardierele B-1 de la baza aeriană din Marea Britanie din motive de securitate. Rubio, vizită prelungită în Europa, inclusiv Grecia

Statele Unite şi-au retras zilele acestea bombardierele B-1 de la o bază aeriană din Marea Britanie la o săptămână după ce mai mulţi bărbaţi au fost arestaţi acolo sub suspiciunea de pregătire a unor acte teroriste, a transmis duminică un oficial al Pentagonului, potrivit Reuters. De asemenea, secretarul de stat american Marco Rubio începe luni un mini-turneu în Europa care va include Grecia, unde este aşteptat la mijlocul săptămânii pentru a participa la un „dialog strategic” axat în special pe securitatea regională şi energetică, vizita intervenind în plin scandal declanşat de ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle, care este acuzată că ameninţă guverne europene pentru a promova proiectele energetice ale SUA, arată AFP.

SUA și-a retras bombardierele B-1 din Marea Britanie

Douăsprezece bombardiere B-1 erau staţionate la baza aeriană RAF Fairford, situată la nord-vest de Londra. Avioanele fuseseră utilizate pentru atacurile SUA asupra Iranului.

„Deşi securitatea operaţională ne-a împiedicat să confirmăm în timp real mişcarea mijloacelor şi forţelor noastre, putem confirma acum că toate bombardierele americane care au fost dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor de origine din Statele Unite”, a scris un purtător de cuvânt al Pentagonului într-un e-mail.

Marea Britanie are „indicii puternice” că Iranul a fost implicat într-un presupus complot care viza baza, a declarat miercuri prim-ministrul britanic Andy Burnham. Iranul a afirmat că acuzaţiile care leagă Teheranul de presupusul plan sunt nefondate şi l-a convocat pe ambasadorul britanic la Teheran în legătură cu această chestiune.

The Wall Street Journal a relatat pentru prima dată că aeronavele au fost retrase de la bază pe fondul îngrijorărilor de securitate legate de presupuse comploturi teroriste împotriva instalaţiei.

Guvernul britanic permisese Statelor Unite să utilizeze bombardierele staţionate la Fairford pentru a lovi bazele de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Ormuz.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat că persoanele implicate în complot planificaseră să provoace „pagube majore”, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a indicat, la rândul său, „implicarea unui actor străin”.

Marco Rubio vine săptămâna aceasta în Grecia pentru a avea un „dialog strategic”

Războaiele din Iran şi Ucraina au scos în evidenţă fragilitatea căilor de aprovizionare cu energie, iar Grecia se poziţionează ca un nod cheie în sud-estul Europei, în special pentru transportul gazelor naturale.

Presa americană a relatat în ultimele zile despre posibile conflicte de interese în cazul ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, fosta logodnică a lui Don Jr., fiul preşedintelui american, şi fosta soţie a guvernatorului democrat al Californiei, Gavin Newsom.

Într-o scrisoare adresată secretarului de stat, deputatul democrat Gregory Meeks a solicitat explicaţii cu privire la informaţiile apărute în presă, în special în The Wall Street Journal, potrivit cărora aceasta ar fi ameninţat că Statele Unite ar putea să-şi folosească influenţa pentru a exercita presiuni asupra guvernelor din Europa.

Marco Rubio ar putea să profite de vizita la Atena şi pentru a reveni asupra discursului său ţinut la München în februarie, în care a invocat declinul Occidentului, pe care îl considera ameninţat în special de imigraţia masivă, scrie AFP.

Prima escală este în Islanda

Prima escală a turneului european al lui Rubio este însă, luni, în Islanda, pentru a continua ofensiva Statelor Unite în Arctica, în urma acordului încheiat cu privire la Groenlanda. La Reykjavik, şeful diplomaţiei americane urmează să se întâlnească cu oficiali „pentru a discuta despre cooperarea în domeniile economiei şi securităţii”, a precizat Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat prin care a anunţat vizita sa.

Această deplasare fulgerătoare, atât simbolică, cât şi politică, are loc în urma acordului de securitate privind Groenlanda, semnat în urmă cu zece zile, în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite de la New York.

Acest acord a pus capăt, cel puţin pentru moment, unei dispute ce a înrăutăţit relaţiile cu Uniunea Europeană. Diplomaţii europeni nu ascund faptul că dosarul Groenlandei, pe care Donald Trump ameninţase că o va cumpăra sau chiar o va anexa, a zguduit încrederea în partenerul american. În cadrul acestui acord, Washingtonul intenţionează să înfiinţeze două noi baze militare, ancorând şi mai mult teritoriul autonom danez în orbita Statelor Unite.

Islanda, importanţă strategică de prim rang

Odată cu intensificarea tensiunilor din Arctica, Islanda şi-a recăpătat însă o importanţă strategică de prim rang, însă insula, lipsită de armată, continuă să se bazeze în mare măsură pe Statele Unite pentru a-şi asigura securitatea.

La începutul lunii septembrie, preşedintele american a stârnit o nouă polemică cu o „hartă” pe care steagul Statelor Unite acoperea întreaga Americă de Nord, Mexicul, Caraibe, Groenlanda şi Islanda. Reykjavik a reacţionat convocându-l pe ambasadorul american „pentru a-i transmite clar că această imagine este total inadecvată”.

Vizita lui Rubio are loc, de asemenea, după un referendum de la sfârşitul lunii august, în cadrul căruia islandezii au respins, cu 52,8% faţă de 47,2%, reluarea negocierilor de aderare a insulei la Uniunea Europeană, îngheţate din 2013.

Ultima vizită a unui secretar de stat american în Islanda a fost cea a lui Antony Blinken, în 2021.

De la obţinerea independenţei în 1944, Islanda nu a avut niciodată o armată şi se bazează, pentru securitatea sa, pe Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum şi pe un acord bilateral de apărare încheiat cu Statele Unite în 1951. Statele Unite nu dispun de o bază permanentă în această ţară, dar intenţionează să-şi consolideze dominaţia asupra căilor de acces în Arctica, râvnite şi de Rusia şi China.

Interesul insistent al lui Donald Trump faţă de Groenlanda – a cărei coastă se află la mai puţin de 300 de kilometri distanţă şi pe care preşedintele american a confundat-o în ianuarie 2026 cu Islanda – a zguduit câteva certitudini privind relaţia dintre cele două ţări, fără însă a o pune în discuţie.

Ultima etapă a turneului european al lui Rubio va fi o scurtă escală la Lisabona.