Studiu despre reciclare. Un studiu derulat de Reveal Marketing Research, dat marţi publicităţii, a reliefat faptul că aproximativ 70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR, în timp ce 19% returnează doar o parte dintre acestea.
Potrivit sursei citate, 39% dintre români au adoptat acest comportament pentru a evita să piardă banii plătiţi pe garanţie.
„Doar 45% dintre români sunt multumiţi de modul de funcţionare a Sistemului de Garanţie-Returnare, principala soluţie pentru îmbunătăţirea acestuia fiind considerată creşterea numărului de puncte de returnare (55%)”, prezintă studiul, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte adaptarea rapidă la noul Sistem de Garanţie-Returnare, şapte din zece români declară că returnează toate ambalajele cu garanţie la punctele de colectare. Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, 70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR.
Dacă în noiembrie 2023, o treime dintre români (36%) intenţionau să returneze parţial ambalajele, în prezent 19% au adoptat acest comportament ocazional.
Studiul mai arată că doi din cinci români returnează ambalajele cu simbol SGR, fiind motivaţi în principal de recuperarea banilor plătiţi pe garanţie
„Îndreptându-ne atenţia către frecvenţa cu care românii returnează ambalajele cu garanţie, 42% le aduc la punctele de colectare o dată pe săptămână, 29% de 2-3 ori pe săptămână, iar 15% o dată pe lună. Ca tendinţă, frecvenţa cu care românii vizitează punctele de colectare a ambalajelor cu garanţie dintr-o lună obişnuită creşte odată cu înaintarea în vârstă. Spre exemplu, 38% dintre cei între 35-44 ani preferă să returneze ambalajele de 2-3 ori pe lună (vs. 29% total eşantion), în timp ce 51% dintre persoanele mature peste 55 ani merg săptămânal la punctele de colectare (vs. 42% total eşantion)”, susţin autorii.
Această evoluţie sugerează o creştere a conştientizării şi a responsabilităţii faţă de economisire şi reciclare odată cu înaintarea în vârstă.
Tinerii între 25-34 ani se diferenţiază prin faptul că acordă o importanţă semnificativ mai mare recuperării garanţiei de la achiziţie (44% vs. 39% total eşantion).

Doar 45% dintre români sunt multumiţi de modul de funcţionare a Sistemului de Garanţie-Returnare, principala soluţie pentru îmbunătăţirea acestuia fiind creşterea numărului de puncte de returnare (55%).
Rezultatele studiului Reveal Marketing Research arată că ambalajele de plastic cu garanţie sunt cele mai frecvent returnate de către români (84%), urmate de ambalajele din sticlă (56%) şi de cele din metal (55%). În funcţie de gen, bărbaţii obişnuiesc să returneze în mai mare măsură decât femeile atât ambalajele din metal (62% bărbaţi vs. 50% femei), cât şi pe cele din sticlă (61% bărbaţi vs. 53% femei).
Astfel că, în viziunea românilor, principalele soluţii pentru îmbunătăţirea Sistemului de Garanţie-Returnare sunt reprezentate de creşterea numărului de puncte de returnare (55%) şi campaniile de informare şi educare (24%).
În noiembrie anul trecut, 44% dintre români considerau că nu îşi vor modifica comportamentul de cumpărare şi consum al băuturilor îmbuteliate odată cu implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare. În prezent, procentul celor care declară că nu şi-au schimbat obiceiurile creşte până la 59%, datele indicând că românii s-au adaptat mai bine decât se aşteptau la noul sistem de gestionare a deşeurilor.
Cu toate acestea, o treime dintre români (34%) observă schimbări ale modului în care cumpără băuturi îmbuteliate odată cu implementarea noii legislaţii. Astfel, 15% optează pentru ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puţine ori garanţia, în timp ce 10% cumpără mai rar, iar 9% aleg produse mai ieftine la raft.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în cercetare de marketing, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.
Studiul s-a desfăşurat online în perioada 5 – 10 iunie 2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban şi rural, utilizatori de internet. Mărimea eşantionului a fost de 1.012 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.