Preşedintele american Donald Trump a suspendat recent atacurile asupra Iranului pentru a doua noapte consecutivă, pentru a acorda mai mult timp diplomaţiei, a transmis ambasadorul SUA la ONU, potrivit BBC.
Decizia vine după ce inițial președintele american a analizat escaladarea conflictului din Iran, în contextul îngrijorărilor exprimate de consilieri. Mai mult, stocurile cheie de armament ale SUA sunt semnificativ epuizate, fiind vorba de o situaţie agravată de sprijinul militar acordat Ucrainei în conflictul din Europa de Est.
Vicepreşedintele JD Vance şi generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Şefilor de Stat Major, şi-au exprimat îngrijorarea privind o posibilă escaladare a războiului din Iran, în timp ce preşedintele Donald Trump a evaluat această opţiune în cadrul unei şedinţe la Casa Albă, conform unui oficial american şi unei surse apropiate subiectului, relatează CNN.
După aproape două săptămâni de atacuri aeriene nocturne consecutive, SUA au suspendat temporar campania de bombardamente asupra Iranului. Operaţiunile sunt „în aşteptare”, a declarat o sursă din Departamentul Apărării pentru CNN.
Generalul Caine a exprimat îngrijorări specifice legate de stocurile de muniţie ale SUA şi alte implicaţii negative potenţiale, avertizând că, deşi opţiunile militare pot fi puse în aplicare cu succes, acestea pot genera efecte secundare importante.
Printre problemele ridicate se numără riscul unor pierderi civile masive în Iran, în cazul reluării operaţiunilor militare majore, precum şi potenţiala criză a refugiaţilor, represaliile iraniene împotriva infrastructurii energetice din Golf şi o posibilă escaladare regională.
În săptămâna precedentă, Donald Trump a ameninţat infrastructura civilă iraniană, inclusiv drumuri, poduri şi centrale electrice, ceea ce ar putea constitui crime de război. Astfel de atacuri ar putea cauza decese multiple şi dificultăţi majore populaţiei civile, fără acces la energie electrică sau hrană.
Majoritatea consilierilor au indicat că SUA ar putea executa un atac devastator, însă preşedintele trebuie să ia în considerare efectele secundare ale unei astfel de operaţiuni. Nu este clar dacă aceste îngrijorări au determinat suspendarea campaniei militare sau dacă aceasta va continua în viitor.
Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, a declarat că preşedintele Trump preferă o soluţie diplomatică, dar îşi păstrează toate opţiunile în cazul în care Iranul continuă activităţile teroriste în Strâmtoarea Ormuz sau împotriva aliaţilor.
De asemenea, Cheung a subliniat că sancţiunile au paralizat economia iraniană şi că atacurile militare au fost un răspuns la agresiunile repetate ale Iranului, avertizând că Iranul ar trebui să caute un acord negociat.
Un purtător de cuvânt al generalului Dan Caine a refuzat să comenteze sfaturile militare oferite preşedintelui, iar biroul lui JD Vance nu a oferit declaraţii.
Stocurile cheie de armament ale SUA sunt semnificativ epuizate, o situaţie agravată de sprijinul militar acordat Ucrainei în conflictul din Europa de Est. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că multe muniţii au fost consumate şi în luptele din Orientul Mijlociu, dar că se lucrează pentru refacerea stocurilor cu muniţii mai eficiente şi ieftine.
Democraţii au criticat administraţia Trump pentru implicarea în conflict, considerând-o imprudentă. Senatorul Chris Van Hollen a subliniat epuizarea interceptorilor necesari pentru protejarea trupelor americane, atrăgând atenţia asupra riscurilor generate de această situaţie.
După întâlnirea de vineri cu membrii Cabinetului, Donald Trump a afirmat că oficialii americani negociază activ cu Iranul, deşi o campanie militară sau o intensificare a atacurilor rămân opţiuni posibile. El a remarcat o atitudine „mai serioasă” din partea Iranului în cadrul discuţiilor.
Ţările din Golf au recomandat reţinere, recunoscând totuşi capacităţile militare unice ale SUA pentru o eventuală escaladare. Trump a cerut negociatorilor să continue dialogul, în paralel cu pregătirile militare, fără a trimite trupe americane pe teren.
Surse din cercul apropiat al preşedintelui şi din Pentagon sunt sceptice privind eficienţa unei escaladări militare în obţinerea rezultatelor dorite de Trump.
Înainte de conflict, liderii militari i-au avertizat pe oficiali că o campanie militară prelungită ar putea epuiza resursele armamentului american. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a reafirmat că armata dispune de capacităţile necesare pentru acţiuni la momentul şi locul stabilit de preşedinte.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Iranul va înceta propriile atacuri atât timp cât Statele Unite vor menţine pauza în bombardamente. Această decizie survine după suspendarea campaniei americane, în urma epuizării ţintelor militare importante şi a arsenalului SUA.
După 13 nopţi de atacuri aeriene americane, Pentagonul a suspendat campania vineri seara. Iranul, care a ripostat cu lovituri asupra ţărilor vecine ce găzduiesc baze americane, a întrerupt la rândul său focul timp de două zile.
Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a precizat că Trump a suspendat atacurile pentru a acorda timp negocierilor, oferind un răgaz diplomatic.
Oficialii militari americani au semnalat că bombardamentele au epuizat majoritatea ţintelor preselectate. Generalul Dan Caine a avertizat că o reluare a atacurilor majore implică riscuri din cauza stocurilor limitate de muniţie, inclusiv rachete interceptoare folosite în apărarea aeriană din regiune.
Biroul generalului Caine şi Comandamentul Central al SUA nu au oferit comentarii oficiale, iar oficialii militari americani nu comentează în mod tradiţional sfaturile private oferite preşedintelui.
Mike Waltz a menţionat că, deşi armata dispune de resursele necesare, situaţia moştenită la preluarea funcţiei de către secretarul apărării Pete Hegseth a fost una dificilă din cauza epuizării resurselor.
Oficialul iranian a exprimat scepticism privind sinceritatea pauzei americane, considerând că este o măsură tactică temporară, nu o schimbare reală de poziţie. Iranul a acumulat experienţă în ceea ce percepe ca fiind „înşelăciuni” din partea SUA.
Forţele americane au efectuat lovituri nocturne constante ca represalii la atacurile iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a răspuns prin lovituri asupra staţiilor de desalinizare din statele arabe din Golf.
Iranul urmăreşte să păstreze controlul asupra Strâmtorii, o rută prin care trecea o cincime din fluxul mondial de petrol înainte de conflict.
Reluarea campaniei militare americane a compromis acordul provizoriu de luna trecută, destinat să încheie războiul. Suspendarea atacurilor a urmat unei întâlniri în care consilierii militari au exprimat îngrijorări legate de escaladare, iar comandanţii forţelor americane din regiune au recomandat oprirea campaniei din cauza eficacităţii reduse.
Departamentul Apărării a actualizat baza de date privind victimele de război, adăugând peste 140 de militari răniţi şi reintroducând în bilanţ patru soldaţi ucişi recent în urma atacurilor iraniene, potrivit CNN.
Noua categorie „Operaţiuni în străinătate” a fost creată pentru militarii ucişi şi răniţi începând din 7 iulie, dată care marchează începutul oficial al noului conflict cu Iranul, conform notificării transmise Congresului de preşedintele Trump.
În total, de la 28 februarie, 18 militari americani au murit şi 624 au fost răniţi în războiul împotriva Iranului, o creştere semnificativă faţă de raportările anterioare.
Departamentul Apărării a fost criticat pentru scăderea aparentă a numărului de victime raportate, cauzată, conform unui purtător de cuvânt, de „întreruperi temporare ale datelor” pe site-ul DCAS.
Noile date nu specifică detalii despre conflictele implicate, însă includ militari ucişi în atacuri iraniene din Iordania şi Irak. Interpretarea privind termenul de 60 de zile al prerogativelor de război este contestată de parlamentari din ambele partide.
Într-un interviu acordat duminică postului Fox News, ambasadorul Mike Waltz a declarat că preşedintele „acordă un anumit spaţiu negocierilor, le lasă puţin loc de manevră”.
Un purtător de cuvânt al armatei iraniene a declarat, duminică, că Teheranul a încetat, ca răspuns, atacurile „de replică” din regiune.
Această pauză survine după aproape două săptămâni de atacuri zilnice ale SUA şi de riposte reciproce, care au dus, practic, la destrămarea armistiţiului încheiat în iunie.
Întrebat dacă Trump a decis să nu recurgă la o escaladare a conflictului pentru moment, Waltz a declarat pentru NBC: „Nu aş merge deloc atât de departe. Preşedintele îşi păstrează toate opţiunile deschise.”
Waltz a respins, de asemenea, informaţiile publicate în „New York Times” potrivit cărora oficialii administraţiei ar fi avertizat că extinderea ostilităţilor ar putea epuiza în mod periculos stocurile deja reduse de muniţie pentru apărarea aeriană.
„Armata SUA… dispune de tot ceea ce îi este necesar pentru a desfăşura această campanie cu eficacitatea necesară”, a afirmat el.
Între timp, Iranul şi Omanul au organizat vineri şi sâmbătă la Teheran mai multe runde de discuţii tehnice pentru a dezbate gestionarea Strâmtorii Ormuz, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmail Baghaei.
Disputele privind controlul asupra strâmtorii au reaprins tensiunile dintre SUA şi Iran luna aceasta şi reprezintă în continuare un obstacol major în calea încheierii definitive a războiului.
Iranul şi SUA au semnat în iunie un memorandum de înţelegere pentru a opri operaţiunile militare şi a redeschide strâmtoarea, precum şi pentru a ajunge la un acord de încetare a războiului în următoarele 60 de zile.
Însă, după ce forţele iraniene au atacat petroliere în Strâmtoarea Ormuz la 13 iulie, SUA au reluat atacurile aeriene asupra ţării şi au reinstituit blocada navală asupra porturilor iraniene.
Iranul a ripostat cu atacuri asupra instalaţiilor şi bazelor militare americane din Orientul Mijlociu, ucigând patru soldaţi americani. De atunci, atacurile SUA au provocat moartea a zeci de persoane, potrivit Ministerului Sănătăţii din Iran.
Conform cifrelor oficiale, mii de oameni au fost ucişi în Orientul Mijlociu de la începutul războiului dintre SUA, Israel şi Iran, în februarie, marea majoritate a victimelor provenind din Iran şi Liban.
Preşedintele Trump urmează să se întâlnească marţi, la Casa Albă, cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.