Summit la Kiev la împlinirea a trei ani de război în Ucraina! Ursula von der Leyen și Antonio Costa printre cei prezenți: „Ucraina e Europa”
Luni, 24 februarie, la împlinirea a trei ani de război în Ucraina, de când Rusia a invadat țara pe scară largă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au sosit la un summit la Kiev. Liderii europeni și ai lumii au astăzi o întâlnire în jurul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Ursula von der Leyen și Antonio Costa printre cei prezenți: „Ucraina e Europa”
Conform informațiilor oficiale, vor fi discutate inclusiv garanții de securitate pentru țara invadată. La primele ore ale dimineții au ajuns în Ucraina președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, dar și premierul canadian Justin Trudeau.
„La marcarea a trei ani de la invazia brutală a Rusiei în Ucraina, Europa este la Kiev. Noi suntem astăzi la Kiev, pentru că Ucraina este Europa. În această luptă pentru supraviețuire, nu este în joc doar destinul Ucrainei. Este destinul Europei”. a transmis președinta CE pe X.
On the 3rd anniversary of Russia’s brutal invasion, Europe is in Kyiv.
We are in Kyiv today, because Ukraine is Europe.
In this fight for survival, it is not only the destiny of Ukraine that is at stake.
It’s Europe’s destiny. pic.twitter.com/s0IaC5WYh6
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 24, 2025
De asemenea, la discuții participă și Ilie Bolojan, dar în format de videoconferință.
„În contextul în care numărăm 3 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ukrainei, România își reafirmă angajamentul deplin față de libertatea, suveranitatea și independența Ucrainei. Trebuie să ne menținem puternici până când se poate ajunge la o pace dreaptă și de durată”, a transmis Ilie Bolojan pe X.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj ucrainenilor spunând că este mândru de „eroismul lor absolut” de a lupta și de a trăi în războiul pe care Rusia l-a început în urmă cu exact trei ani.
„Trei ani de rezistență. Trei ani de recunoștință. Trei ani de eroism absolut al ucrainenilor. Sunt mândru de Ucraina!” a spus Zelenski într-o postare cu un videoclip care arată viața ucrainenilor obișnuiți pe linia frontului și în activitățile zilnice din timpul războiului. „Mulțumesc tuturor celor care o protejează și o ajută”.
Între timp, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a postat un mesaj pe Facebook în care a anunțat că țara sa nu este dispusă să continue sancțiunile împotriva cetățenilor ruși. Ungaria nu ar fi de acord ca UE să dea zeci de miliarde de euro pentru mai multe livrări de arme către Ucraina, scrie The Guardian care citează Reuters.
La Kiev au mai ajuns președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.
Summit la Kiev la împlinirea a trei ani de război în Ucraina!
Reuniunea de la Kiev e menită să fie o demonstrație de sprijin pentru guvernul de la Kiev și pentru Volodimir Zelenski, ținta de mai multe zile a insultelor, criticilor și atacurilor din partea președintelui american, Donald Trump, și a altor oficiali ai administrației sale. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va participa, de asemenea, însă încă nu se cunoaște dacă prezența ei va fi fizică sau dacă va fi online.
Întâlnirea are loc pe data în care se împlinesc trei ani de la invadarea Ucrainei de către trupele armatei ruse și la câteva zile după ce Donald Trump a dat vina pe Ucraina pentru război.
Întâlnirea vine și pe fondul unei alte reuniuni, a Colegiului Comisarilor UE, care discută securitatea blocului, în condițiile în care Europa a fost lăsată la ușă la discuțiile ruso-americane de la Riad, din 18 februarie.
Tensiuni între Zelenski și Trump
Zelenski, care a confirmat într-o conferință de presă de miercuri că așteaptă mai mulți șefi de stat și de guvern UE și din lume, la Kiev, pe 24 februarie, încearcă să-și ralieze sprijinul după ce Donald Trump l-a insultat și criticat în diverse feluri – l-a numit „incompetent”, „dictator fără alegeri” și l-a acuzat că a păcălit SUA să-i dea miliarde de dolari în sprijin militar și umanitar.
De la declarațiile lui Trump, mai mulți lideri europeni i-au luat apărarea și și-au anunțat susținerea pentru Zelenski, confirmând că îl văd pe acesta ca pe președintele legitim al Ucrainei, în ciuda declarațiilor președintelui american.
Mai multe persoane implicate în organizarea reuniunii au refuzat să dezvăluie cine vor fi participanții de la Kiev, din motive de securitate. Când au fost contactate, reprezentanțele Croației, Danemarcei, Norvegiei, Finlandei, Poloniei, Estoniei, Suediei, Belgiei, Irlandei, Țărilor de Jos și Germaniei au refuzat să răspundă cine va participa din partea lor. Cehia a anunțat că nu va trimite un lider.
Alți lideri europeni merg să-l convingă pe Trump
Între timp, reşedintele francez şi premierul britanic urmează să se deplaseze la Washington pentru a se întâlni cu Donald Trump, săptămâna aceasta, Emmanuel Macron luni, iar Keir Starmer joi.
Potrivit Downing Street, Keir Starmer şi Ursula von der Leyen au insistat asupra „necesităţii de a asigura o pace justă şi durabilă” în Ucraina, în cursul unei convorbiri desfăşurate sâmbătă.
„Este în interesul Regatului Unit şi al SUA să sprijine Ucraina cu garanţii de securitate”, a scris şeful guvernului britanic într-un articol de opinie publicat de săptămânalul britanic The Sun care l-a publicat online, sâmbătă seară.
Luând cuvântul la conferinţa Partidului Laburist din Scoţia, duminică, la Glasgow, Starmer a mai spus că „nimeni nu vrea ca vărsarea de sânge să continue, cu atât mai puțin ucrainenii”.
Emmanuel Macron va fi la Casa Albă, luni, în prima vizită oficială a unui lider european la Casa Albă de când Trump și-a preluat al doilea mandat. La reuniunea de la Kiev, Franța va fi reprezentantă de fostul premier Gabriel Attal.
„Îl cunosc pe Donald Trump. Vreme de patru ani am fost împreună la conducere. Este un om pe care-l respect și un om care mă respectă pe mine”, spus Macron. Casa Albă a confirmat vizita președintelui francez, ea urmând să aibă loc lunea viitoare.
Totuși, Macron va critica subtil abordarea lui Trump în negocierile ruso-americane, urmând să-i spună președintelui american că „nu poți fi slab în fața lui Putin”. Liderul de la Paris va merge la Washington pentru a-l convinge pe Trump că interesul său este „același cu al nostru”.
„Îi voi spune că nu poate fi slab în fața lui Putin. Că el nu e așa, nu e stilul lui”, a mai spus președintele francez.
Miniștrii apărării din 13 țări europene se reunesc tot luni
Miniștrii apărării din 13 țări europene vor participa, tot luni, la o reuniune prin videoconferință pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile ruso-americane privind încheierea războiului din Ucraina și pentru consolidarea securității Europei, a anunțat, duminică, ministerul francez al apărării, relatează AFP, citată de Agerpres.
Reuniunea, care va avea loc luni după-amiază, la inițiativa Estoniei și a Franței, îi va reuni și pe miniștrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, potrivit sursei.
Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, se va afla, cu această ocazie, la Tallinn, alături de omologul său eston, Hanno Pevkur, după ce va participa la evenimentele care marchează Ziua Națională a Estoniei.
Franța are aproximativ 350 de militari staționați în Estonia, ca parte a unui batalion multinațional NATO. Această reuniune face parte din eforturile diplomatice declanșate de anunțul administrației Trump privind negocieri bilaterale între SUA și Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
Săptămâna trecută, mai mulți șefi de guvern europeni au fost invitați la Paris de către președintele Emmanuel Macron pentru a încerca să definească un răspuns comun la inițiativa administrației Trump.
Ei au convenit asupra necesității unui „acord de pace durabil bazat pe garanții de securitate” pentru Ucraina și „disponibilitatea” lor de a-și „spori investițiile” în apărare, potrivit unui rezumat al reuniunii obținut din surse parlamentare.
Mai multe țări membre și-au exprimat, însă, rezerve cu privire la trimiterea de trupe europene în Ucraina, în eventualitatea unui acord care va pune capăt ostilităților.
Capacitatea de apărare europeană
Liderul creştin-democraţilor germani, Friedrich Merz, care a câştigat alegerile parlamentare de duminică şi are toate şansele să devină următorul cancelar, a făcut imediat din crearea unei „capacităţi autonome de apărare europeană” o „prioritate absolută” ca alternativă la „NATO în forma sa actuală”.
După ce s-a aliniat poziţiei Rusiei, care consideră Ucraina responsabilă de declanşarea conflictului la 24 februarie 2022, şi după ce a deschis discuţii cu Moscova fără participarea Ucrainei sau a Europei, preşedintele american Donald Trump insistă asupra dorinţei sale de a recupera valoarea ajutorului acordat de la acea dată prin obţinerea accesului la resursele minerale ucrainene.
Zelenski a refuzat să semneze un text pentru care ar trebui să plătească „zece generaţii de ucraineni”.
Trump l-a descris, de asemenea, pe Zelenski, care a fost ales în 2019 pentru un mandat de cinci ani, dar rămâne la putere din cauza imposibilităţii de a organiza alegeri în mijlocul războiului, drept un „dictator fără alegeri”.
Preşedintele ucrainean a declarat că nu a fost „ofensat” de aceste remarci, deoarece este „un preşedinte ales legitim”.
Washingtonul pregăteşte, pe de altă parte, un summit între Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin, şi a apreciat ca nerealistă aderarea Ucrainei la NATO.
Această schimbare de direcţie americană, după trei ani de sprijin militar neîntrerupt, a uimit mulţi ucraineni, care se tem că ţara lor va fi obligată să accepte concesii teritoriale în schimbul unei încetări a focului.
Moscova a anunţat că o nouă reuniune a diplomaţilor ruşi şi americani va avea loc la sfârşitul săptămânii, după întâlnirea miniştrilor de externe Serghei Lavrov şi Marco Rubio în Arabia Saudită la 18 februarie.
