Summit NATO la Vilnius. Capitala Lituaniei, aflată la un pas de Rusia, transformată într-o fortăreața
Alianța Nord-Atlantică a transformat transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată cu armament avansat pentru a-i proteja pe preşedintele american Joe Biden şi pe ceilalţi lideri ai alianţei care se vor întâlni săptămâna viitoare la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei cu Belarus, în cadrul unui summit NATO.
Summit NATO la Vilnius. Capitala Lituaniei, aflată la un pas de Rusia, transformată într-o fortăreața
Şaisprezece aliaţi NATO au trimis în total 1.000 de soldaţi pentru a proteja summitul din 11-12 iulie, care va avea loc la doar 151 km de Rusia. Mulţi dintre ei furnizează, de asemenea, sisteme avansate de apărare antiaeriană de care statele baltice nu dispun.
„Ar fi mai mult decât iresponsabil ca cerul nostru să rămână neprotejat în timp ce Biden şi liderii a 40 de ţări sosesc aici”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
Ţările baltice – Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub dominaţia Moscovei, dar care fac parte atât din NATO, cât şi din Uniunea Europeană din 2004, cheltuiesc toate peste 2% din PIB pentru apărare, o proporţie mai mare decât majoritatea celorlalţi aliaţi din NATO. Dar pentru regiunea cu o populaţie totală de aproximativ 6 milioane de locuitori, această sumă nu este suficientă pentru a susţine armate mari, pentru a investi în propriile avioane de luptă sau în apărare aeriană avansată.
Germania a desfăşurat 12 vehicule lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru a intercepta rachete balistice şi de croazieră sau avioane de război.
Spania a adus un sistem de apărare antiaeriană NASAMS, Franţa trimite obuziere autopropulsate Caesar, Franţa, Finlanda şi Danemarca îşi trimit avioanele militare în Lituania, iar Marea Britanie şi Franţa furnizează capacităţi antidronă.
Polonia şi Germania au trimis forţe pentru operaţiuni speciale dotate cu elicoptere. Alţi aliaţi trimit echipamente pentru a face faţă oricărui potenţial atac chimic, biologic, radiologic şi nuclear.
Lituania vrea protecție aeriană permanentă
Pentru preşedintele Nauseda, efortul aliat de a asigura siguranţa aeriană în timpul reuniunii liderilor înseamnă că NATO ar trebui să instituie de urgenţă o apărare aeriană permanentă în statele baltice. „Ne gândim la ce se va întâmpla după încheierea summitului şi vom lucra cu aliaţii pentru a crea o forţă rotativă pentru o protecţie aeriană permanentă”, a declarat el reporterilor.
În satele de lângă graniţa cu Belarus, localnicii au declarat pentru Reuters că se simt în totală siguranţă, în ciuda ofertei aliatului rus de a găzdui miliţia privată rusă Wagner şi a faptului că găzduieşte arme nucleare ruseşti.
„Credeţi că Wagner sau Belarusul ar putea ataca Lituania, care este în NATO? Nu au curaj. NATO este NATO, iar noi ne simţim în siguranţă pentru că suntem în NATO. De ce ne-am teme de acei belaruşi?”, a declarat Edvard Rynkun, în vârstă de 67 de ani, din Kaniukai, un sat aflat la 1 km de Belarus. „Dacă Lituania ar fi fost singură, aş fi simţit altfel”, a adăugat el. „Dacă nu ar fi fost aderarea la NATO, lucrurile aici puteau fi deja la fel ca în Ucraina”, a declarat Elena Tarasevic, în vârstă de 55 de ani, vecina lui Rynkun.
Pe aeroportul din Vilnius, opt lansatoare de rachete Patriot operate de germani pot fi văzute deja instalate, cu duzele îndreptate în direcţia Kaliningradului rusesc. Alte două erau îndreptate spre Belarus. Toate lansatoarele erau operaţionale încă de vineri dimineaţă. „Ştii unde te afli din punct de vedere geografic şi ştii destul de bine de unde vine ameninţarea”, a declarat locotenent-colonelul Steffen Lieb, comandantul detaşamentului Patriot. „Lituania ne-a cerut să protejăm summitul şi, de asemenea, NATO a cerut ajutorul Germaniei. Acesta este răspunsul nostru”, a adăugat el.
Efective triplate la graniță
Lituania a triplat desfăşurarea de poliţişti de frontieră la graniţele cu Belarus şi Rusia în această vară, suplimentată cu agenţi din Letonia şi Polonia. Cele două ţări au trimis, de asemenea, poliţişti pentru a ajuta la patrularea oraşului Vilnius.
„Ne pregătim pentru diverse provocări”, a declarat şeful poliţiei de frontieră Rustamas Liubajevas. El a adăugat că se teme de valuri de migranţi la graniţă sau de încălcări ale frontierei sau de apariţia unor vehicule militare la graniţă fără explicaţii.
„Situaţia este cu adevărat foarte tensionată, din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Aşa că (protecţia frontierelor) era deja la un nivel foarte, foarte ridicat (înainte de summit)”, a declarat Liubajevas.
Controalele la frontierele Lituaniei cu Polonia şi Letonia, care fac parte din Uniunea Europeană, au fost reintroduse pentru summit.
Primarul oraşului Vilnius a sugerat cetăţenilor să plece în vacanţă în afara oraşului dacă doresc să evite perturbările, deoarece o mare parte din centrul oraşului Vilnius va fi închis pe timpul summiului.
Atuurile pe care Alianţa le capătă în nordul Europei vor limita puterea Rusiei
Pe măsură ce NATO îşi remodelează strategia de răspuns la campania Rusiei din Ucraina, accesul la noi teritorii şi la infrastructura lor, odată cu aderarea Finlandei şi Suediei, deschide căi pentru aliaţi de a supraveghea şi de a contracara Moscova şi oferă o şansă fără precedent de a trata întreaga Europă de Nord-Vest ca pe un singur bloc, au declarat pentru Reuters o serie de diplomaţi şi experţi militari şi de securitate.
Finlanda face parte deja din NATO, iar marţi şi miercuri va participa pentru prima dată la un summit ca membru cu drepturi depline, în timp ce Suedia speră să adere şi ea în curând.
Deasupra unui pod de cale ferată care traversează un râu înspumat chiar în afara Cercului Arctic, muncitorii finlandezi lucrează la un proiect care va facilita legăturile dintre coasta atlantică a NATO din Norvegia şi noua sa frontieră cu Rusia.
„Vom îndepărta aproximativ 1.200 dintre acestea, unul câte unul”, spune şeful de şantier Mika Hakkarainen, ţinând în mână un nit.
Până în februarie 2022, electrificarea în valoare de 37 de milioane de euro a acestei scurte porţiuni de cale ferată – singura legătură feroviară între Suedia şi Finlanda – promitea pur şi simplu localnicilor şansa de a prinde un tren de noapte până la luminile strălucitoare ale Stockholmului. După ce Rusia a invadat Ucraina, acest lucru s-a schimbat.
Conexiuni rapide la granița cu Rusia
Îmbunătăţirile feroviare finlandeze din jurul oraşului Tornio, de la graniţa cu Suedia, sunt un exemplu. Urmând să fie finalizate anul viitor, acestea vor facilita aliaţilor trimiterea de întăriri şi echipamente de peste Atlantic la Kemijarvi, la o oră de mers cu maşina de la graniţa cu Rusia şi la şapte ore de bastionul nuclear şi bazele militare ruseşti de lângă Murmansk, în peninsula Kola.
Printre forţele bazate acolo, Flota de Nord a Rusiei include 27 de submarine, peste 40 de nave de război, aproximativ 80 de avioane de luptă şi stocuri de focoase nucleare şi rachete, arată datele colectate de Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaţionale (FIIA). Într-un conflict militar cu NATO, principala sarcină a Flotei ar fi să asigure controlul asupra Mării Barents şi să oprească navele care aduc întăriri din America de Nord în Europa prin apele dintre Groenlanda, Islanda şi Marea Britanie.
Aici este un punct în care Finlanda poate ajuta NATO să reziste. „Este vorba de a contracara aceste diverse capacităţi din Nord”, a declarat pentru Reuters generalul-maior american în retragere Gordon B. Davis Jr. Pe lângă deschiderea oferită de teritoriul său, Finlanda cumpără activele potrivite, în special avioane de vânătoare, „pentru a adăuga valoare (apărării din nord-est) şi, sincer, într-un conflict, pentru a pune Rusia în pericol”, arată generalul.
Contribuţia Suediei va include, până în 2028, o nouă generaţie de submarine în Marea Baltică, despre care Fredrik Linden, comandantul flotilei de submarine din Suedia, spune că va face o mare diferenţă în protejarea infrastructurii vulnerabile de pe fundul mării şi în păstrarea accesului – în prezent, mari bătăi de cap în materie de securitate, aşa cum a arătat distrugerea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream. „Cu cinci submarine putem închide Marea Baltică”, a declarat Linden pentru Reuters. „Vom acoperi părţile care ne interesează cu senzorii noştri şi cu armele noastre”, a explicat el.
Occidentul, cu un deceniu în urma Rusiei în Arctica
Analiştii spun că schimbarea nu este prematură. Rusia şi-a dezvoltat în mod activ capacităţile militare şi hibride în Arctica împotriva Occidentului, parţial sub acoperirea cooperării internaţionale în domeniul mediului şi al economiei, a declarat pentru Reuters directorul adjunct al FIIA, Samu Paukkunen. Institutul lui Paukkunen estimează că forţele armate occidentale sunt, din punct de vedere militar, cu 10 ani în urma Rusiei în Arctica. Chiar şi cu pierderile pe care Rusia le-a suferit în Ucraina, componenta navală a Flotei Nordice şi bombardierele strategice rămân intacte, arată Paukkunen.
Danemarca, membră a NATO, şi-a eliminat treptat flota de submarine în 2004, ca parte a unei măsuri de reducere a capacităţilor sale militare după încheierea Războiului Rece, şi încă nu a decis cu privire la investiţiile viitoare. Norvegia va comanda, de asemenea, patru noi submarine, iar livrarea primului submarin este prevăzută pentru 2029.
„Mi se pare că avem de recuperat ceva, pentru că nu am făcut-o cum trebuie în ultimii 25 de ani”, a declarat Sebastian Bruns, cercetător principal în domeniul securităţii maritime la Institutul pentru politica de securitate al Universităţii Kiel.
Se modifică harta de securitate a Europei
Ambele evoluţii arată modul în care alianţa extinsă va remodela harta de securitate a Europei. Regiunea de la Marea Baltică, în sud, până în nordul superior ar putea deveni aproape integral o zonă de operaţiuni pentru NATO.
„Pentru NATO este destul de important să aibă acum întreaga parte nordică, să o vadă ca pe o piesă întreagă”, a declarat pentru Reuters locotenent-colonelul Michael Maus de la Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO. El a prezidat grupul de lucru care a condus integrarea militară a Finlandei în NATO.
„Cu naţiunile NATO (existente) Norvegia şi Danemarca, acum avem un întreg bloc. Şi dacă ne gândim la potenţiale planuri de apărare, pentru noi este un pas uriaş înainte să luăm acum în considerare o zonă integrală”, spune ofiţerul.
Acest lucru a devenit clar în luna mai, când Finlanda a găzduit primul său exerciţiu militar în Arctica în calitate de membru NATO, pe unul dintre cele mai mari terenuri de antrenament de artilerie din Europa, situat la 25 km deasupra Cercului Arctic, transmite Reuters.
Oraşul Rovaniemi, aflat în apropiere, cunoscut de turişti ca fiind casa lui Moş Crăciun, este, de asemenea, baza forţelor aeriene arctice ale Finlandei şi ar putea servi drept centru militar pentru regiune în cazul unui conflict. Finlanda investeşte 150 de milioane de euro pentru a reînnoi baza, ca să poată găzdui jumătate din noua sa flotă de 64 de avioane de luptă F-35, care ar urma să sosească din 2026.
Pentru manevrele din luna mai, aproape 1.000 de forţe aliate din Statele Unite, Marea Britanie, Norvegia şi Suedia au umplut autostrăzile slab circulate, alăturându-se celor aproximativ 6.500 de soldaţi finlandezi şi celor 1.000 de vehicule.
