Aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv personal de securitate, au fost ucise în protestele din Iran, a declarat marți un oficial iranian, pentru prima dată când autoritățile au recunoscut numărul mare de victime în urma represiunii intense asupra celor două săptămâni de tulburări la nivel național transmite Reuters.
Președintele SUA, Donald Trump, le-a transmis marți iranienilor să continue protestele și a afirmat că ajutorul este pe drum, fără a da însă detalii.
„Patrioți iranieni, CONTINUAȚI PROTESTELE – PRELUATI CONTROLUL INSTITUȚIILOR!!!… AJUTORUL ESTE PE DRUM”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social, adăugând că a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până când „uciderea fără sens” a protestatarilor va înceta.
Știrea inițială:
Mai mult, peste 10.000 de protestatari au fost arestați, în timp ce oficialul dă vina pe cei pe care autoritățile îi numesc teroriști pentru decese. Protestele au reprezentat cea mai mare provocare pentru autorități din ultimii ani acestea pornind de la situația economică gravă a țării.
Oficialul iranian, vorbind pentru Reuters, a spus că persoanele pe care le-a numit teroriști sunt responsabile de moartea atât a protestatarilor, cât și a personalului de securitate. Oficialul, care a refuzat să-și dezvăluie numele, nu a oferit detalii despre persoanele care au fost ucise.
Revoltele, declanșate de condițiile economice dificile, au reprezentat cea mai mare provocare internă pentru conducătorii clericali ai Iranului din ultimii cel puțin trei ani și au survenit într-un moment de intensificare a presiunii internaționale după atacurile israeliene și americane de anul trecut, scrie Reuters.
Luni seara, președintele american Donald Trump a anunțat tarife de import de 25% pentru produsele provenite din orice țară care face afaceri cu Iranul, un important exportator de petrol. Trump a mai spus că acțiunile militare se numără printre opțiunile pe care le ia în considerare pentru a pedepsi Iranul pentru represiune, afirmând la începutul acestei luni că „suntem pregătiți și gata de acțiune”.
Teheranul nu a răspuns încă public la anunțul lui Trump privind tarifele, dar acesta a fost rapid criticat de China. Iranul, care se află deja sub sancțiuni severe din partea SUA, exportă o mare parte din petrolul său către China, Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India fiind printre ceilalți principali parteneri comerciali ai săi.
Deși analiștii spun că Iranul a trecut prin valuri de proteste mai mari, actualele tulburări vin într-un moment deosebit de vulnerabil pentru autorități, având în vedere amploarea problemelor economice.
Subliniind incertitudinea internațională cu privire la ceea ce va urma în Iran, care a fost una dintre puterile dominante din Orientul Mijlociu timp de decenii, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că crede că guvernul va cădea.
„Presupun că asistăm acum la ultimele zile și săptămâni ale acestui regim”, a declarat el marți, adăugând că, dacă acesta va trebui să se mențină la putere prin violență, „se va afla efectiv la sfârșitul său”.
El nu a precizat dacă această previziune se bazează pe informații din serviciile secrete sau pe alte evaluări.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a respins criticile lui Merz, acuzând Berlinul de dublu standard și afirmând că acesta „și-a distrus orice urmă de credibilitate”.
În ciuda protestelor la nivel național și a presiunilor externe exercitate de ani de zile, nu există încă semne de fractură în elita de securitate a Republicii Islamice care ar putea pune capăt sistemului clerical aflat la putere de la Revoluția Islamică din 1979.
Autoritățile iraniene au încercat să adopte o abordare duală față de demonstrații, calificând protestele legate de problemele economice drept legitime, în timp ce au aplicat măsuri dure de securitate.
„Guvernul consideră forțele de securitate și protestatarii ca fiind copiii săi. Am încercat și vom încerca, în măsura posibilităților, să ascultăm vocile lor, chiar dacă unii au încercat să deturneze aceste proteste”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al guvernului, Fatemeh Mohajerani.
Autoritățile au acuzat SUA și Israelul că au instigat la tulburări alături de persoane neidentificate pe care le numesc teroriști și despre care spun că au preluat controlul protestelor.
Mohammadreza Sabaghian, membru al parlamentului care reprezintă o zonă din Yazd, în centrul Iranului, a declarat că guvernul trebuie să rezolve nemulțumirile populației, avertizând că, în caz contrar, „aceleași evenimente se vor repeta cu o intensitate și mai mare”.
Protestele au început pe 28 decembrie, ca urmare a scăderii valorii monedei locale, și s-au transformat în demonstrații mai ample, motivate de dificultățile economice grave și de apelurile provocatoare la căderea establishmentului clerical.
Un grup pentru drepturile omului a identificat anterior sute de persoane ucise și a declarat că mii de persoane au fost arestate.
Restricțiile de comunicare, inclusiv blocarea internetului în ultimele zile, au împiedicat fluxul de informații. Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat marți că serviciile de telefonie au fost restabilite, dar conexiunile la internet cu Iranul rămân instabile.
Videoclipurile cu ciocnirile nocturne dintre demonstranți și forțele de securitate din ultima săptămână, inclusiv câteva verificate de Reuters, au arătat confruntări violente cu focuri de armă și mașini și clădiri incendiate.
Organizația pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a declarat că până luni seara fuseseră arestate 10.721 de persoane. Reuters nu a putut confirma aceste cifre în mod independent.
Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că au identificat numele a sute de persoane ucise. Grupurile de opoziție din afara Iranului au declarat că numărul morților este mult mai mare decât cele 2.000 estimate marți de oficialul iranian.
HRANA a declarat că a primit luni rapoarte și videoclipuri de la cimitirul Behesht Zahra din Teheran, unde membrii familiilor victimelor „s-au adunat la locurile de înmormântare și au scandat sloganuri de protest”.
Autoritățile iraniene au declarat luni că mențin deschise canalele de comunicare cu Washingtonul, în timp ce Trump analizează modul în care să răspundă represiunii Iranului.
„Avem datoria de a dialoga și cu siguranță o vom face”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al guvernului, Mohajerani.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni reporterilor că, deși atacurile aeriene sunt una dintre numeroasele alternative la dispoziția lui Trump, „diplomația este întotdeauna prima opțiune pentru președinte”.
„Ceea ce auziți public din partea regimului iranian este destul de diferit de mesajele pe care administrația le primește în privat, și cred că președintele are interesul de a explora aceste mesaje”, a spus ea.
Ministrul de externe Araqchi a declarat că Teheranul studiază ideile propuse de Washington, deși acestea sunt „incompatibile” cu amenințările SUA.
„Comunicarea dintre (trimisul special al SUA Steve) Witkoff și mine a continuat înainte și după proteste și este încă în curs”, a declarat el luni pentru Al Jazeera.