Finala Eurovision 2026! Istoria, regulile și țările care participă. Cele cinci favorite alături de Alexandra Căpitănescu

Eurovision este una dintre cele mai îndrăgite competiții de muzică din lume, fiind un fel de „Campionat European” al vocilor de pe continent. Iată tot ce trebuie să știi despre concurs!

Cum a apărut Eurovision

Eurovision a luat naștere în 1956, la Lugano, la inițiativa „European Broadcasting Union”, cu scopul de a exista un eveniment televizat care să apropie țările europene după Al Doilea Război Mondial. La acel moment, concursul a avut doar șapte țări participante.

Anii au trecut, iar în timp Eurovisionul s-a transformat într-un adevărat fenomen pop, la care participă zeci de țări, chiar și una din afara Europei: Australia.

Sistemul de vot a evoluat constant, însă celebrul „douze points” a rămas simbolul concursului încă din 1975.

Care sunt regulile concursului

Fiecare țară participantă trimite o singură piesă originală, interpretată live. În prezent, punctajele sunt acordate atât de juriile naționale, cât și de publicul care votează prin telefon, SMS sau online. Țările nu își pot vota propriul reprezentant.

Cele mai importante reguli Eurovision sunt următoarele: piesa trebuie să fie originală, durata maximă este de 3 minute, vocea principală trebuie interpretată live, iar pe scenă pot fi maximum șase persoane.

Există cinci țări, anume Franța, Germania, Italia, Spania și UK, care se califică automat în finală datorită contribuțiilor financiare la organizarea competiției. Acestora li se alătură și țara gazdă.

Eurovision a lansat cariere uriașe și a oferit unele dintre cele mai memorabile momente din muzica europeană. Printre cele mai cunoscute exemple se numără ABBA, Celine Dion, Conchita Wurst și Maneskin.

Cine organizează Eurovision 2026

Ediția din 2026 are loc la Vienna, după victoria Austriei din 2025, când artistul JJ a câștigat cu piesa „Wasted Love”.

Competiția din acest an este una specială deoarece marchează 70 de ani de Eurovision. Organizatorii promit un show aniversar uriaș, iar interesul publicului este enorm. Potrivit datelor publicate de fani și comunitățile Eurovision, bilete au fost cumpărate din peste 70 de țări.

Un duo din Finlanda este favorit anul acesta, dintre cei 35 de participanţi, la câştigarea Eurovisionului, cel mai mare concurs de muzică din lume, a cărui finală va avea loc sâmbătă la Viena, în Austria.

Pariorii plasează ţara nordică cu mult înaintea concurenţilor săi, Grecia, Danemarca, Franţa şi Australia. Israelul şi România au înregistrat, de asemenea, o revenire în pronostice.

România are șanse anul acesta

Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision, s-a calificat în finală cu piesa „Choke Me”. Dacă ar trebui să se descrie folosind un singur emoji, acesta ar fi inima anatomică.

Ea consideră că acesta reflectă perfect mesajul din spatele piesei sale pentru Eurovision 2026, „Choke Me”.

„Spre deosebire de inima clasică, care simbolizează romantismul sau dragostea dulce, inima anatomică sugerează vulnerabilitate… şi emoţii intense, fizice şi aproape dureroase”, spune artista.

Cei cinci favoriţi principali

Finlanda: vioară în flăcări

Duetul format din violonista Linda Lampenius, în vârstă de 56 de ani, şi cântăreţul pop Pete Parkkonen, în vârstă de 36 de ani, cucereşte publicul cu piesa „Liekinheitin” („Aruncător de flăcări”), interpretată în finlandeză într-o punere în scenă plină de pasiune.

În timp ce brunetul melancolic se plânge de iubirea sa neîmpărtăşită, muziciana blondă, îmbrăcată într-o rochie strălucitoare, îi răspunde vibrând corzile instrumentului său, din spatele unui paravan de foc de netrecut.

Piesa, plină de ritm şi „de o calitate muzicală excepţională”, potrivit Annei Muurinen, expertă finlandeză în Eurovision, oferă „trei minute de dramaturgie pură”, dând speranţe Finlandei – care a câştigat concursul o singură dată, în 2006 – că va atrage un public numeros fără a face rabat de la limba engleză.

Grecia: techno mediteranean

Piesa „Ferto” a lui Akylas Mytilineos evocă, pe un fundal sonor dinamic şi incisiv, îmbogăţit cu o identitate grecească, setea de glorie şi avere a unui fiu care doreşte să-şi răsfeţe mama cu tot ceea ce le-a lipsit în copilărie.

Cu ochelarii de soare şi şapca sa caracteristică, cântăreţul în vârstă de 27 de ani se defineşte ca un artist queer, punând accentul pe nevoia de exprimare şi acceptare prin muzica sa.

Şi-a început cariera pe nave de croazieră, înainte ca stilul său să atragă atenţia şi să cucerească publicul de pe reţelele sociale şi să participe, în 2022, la versiunea din Grecia a emisiunii „The Voice”.

Grecia a câştigat o singură dată Eurovisionul, în 2005.

Danemarca: petrecere electro

Søren Torpegaard Lund, un artist de musical în vârstă de 27 de ani, propune cu „Før vi går hjem” („Înainte să plecăm acasă”) o piesă pop cu influenţe electro, care îi cufundă pe spectatori în atmosfera sufocantă de la sfârşitul unei nopţi petrecute într-un club de noapte.

El cântă în daneză şi „măcar o dată, trimitem o melodie bună”, spune Lisanne Wilken, specialistă în concurs şi conferenţiar la Universitatea din Aarhus (vest), Copenhaga beneficiind, potrivit ei, şi de un avantaj geopolitic neaşteptat.

„Situaţia legată de Groenlanda şi Trump a adus Danemarca în centrul atenţiei într-un mod fără precedent”, deşi această ţară este foarte rar favorită la concurs, pe care l-a câştigat totuşi de trei ori, ultima dată în 2013.

Franţa: pop-operă

Este cea mai tânără candidată care va reprezenta Franţa la Eurovision: Monroe, o cântăreaţă de operă franco-americană în vârstă de 17 ani, va interpreta piesa „Regarde! „. Această piesă despre dragoste, tema preferată a Franţei la Eurovision, îmbină pop-ul, arii de operă şi referinţe la musicaluri.

Publicul larg a descoperit-o pe această cântăreaţă cu părul lung împletit în „Prodiges”, un concurs de talente difuzat pe canalul France 2 şi dedicat tinerilor virtuozi ai muzicii clasice. Primul ei album a fost lansat în noiembrie.

Născută în Statele Unite, Monroe a crescut înconjurată de o dublă cultură, iar printre sursele sale de inspiraţie se numără diva Cecilia Bartoli, dar şi Whitney Houston, Johnny Hallyday şi Céline Dion.

„Asta mă motivează să-mi perfecţionez vocea pentru a putea oferi un spectacol de calitate, pentru a reprezenta Franţa şi frumoasa noastră cultură”, a declarat artista pentru AFP la scurt timp după selectarea sa.

Franţa a câştigat de cinci ori, ultima dată în 1977.

Australia: baladă emoţionantă

Balada „Eclipse”, care evocă o aliniere a planetelor în semn de iubire, este interpretată de o artistă consacrată, Delta Goodrem, în vârstă de 41 de ani, cu peste nouă milioane de albume vândute la activ.

Ea îmbină intimitatea pianului cu impresionante crescendo-uri vocale, pe care această coach din The Voice Australia, care este, de altfel, compozitoare, muziciană şi actriţă, le stăpâneşte la perfecţie.

Faima pe scena mondială a artistei născute la Sydney, care a semnat primul său contract încă de la vârsta de 15 ani, dă speranţe Australiei, unde competiţia este foarte strânsă, că va obţine prima sa victorie.

Cine participă în finala Eurovision 2026

După cele două semifinale organizate la Vienna, lineup-ul oficial pentru marea finală Eurovision 2026 este următorul:

• Austria
• Marea Britanie
• Franța
• Germenia
• Italia
• Grecia
• Finlanda
• Belgia
• Suedia
• Republica Moldova
• Israel
• Serbia
• Croația
• Lituania
• Polonia
• Malta
• Cipru
• Albania
• Danemarca
• Cehia
• Bulgaria
• Ucraina
• Australia
• România
• Norvegia

România s-a calificat în finală prin reprezentanta Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke Me.