Tradiții de Sfânta Parascheva. Ce e interzis să faci în ziua de 14 octombrie
Pe 14 octombrie 2026, credincioșii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, una dintre cele mai cinstite sfinte din tradiția creștină românească. În această zi sfântă, există o serie de obiceiuri transmise din generație în generație și de superstiții.
Sfânta Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie
Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată, în tradiția populară românească, ocrotitoarea femeilor credincioase, a fetelor tinere și a gospodăriilor.
Viața sa, dedicată rugăciunii și ajutorării celor aflați în suferință, reprezintă un exemplu de devotament creștin, iar sărbătoarea este un prilej de reflecție asupra valorilor spirituale și a faptelor de bunătate.
Pe 14 octombrie, cele nemăritate se roagă pentru a-și găsi un partener potrivit, iar mamele cer ajutorul sfintei pentru sănătatea și ocrotirea copiilor, precum și pentru liniștea familiei.
În credința populară, această dată marchează și trecerea către sezonul rece. În unele zone, se spune că vremea poate prevesti cum va fi iarna, iar gospodarii urmăresc semnele naturii pentru a-și face o idee despre lunile următoare.
Este important de precizat că aceste interdicții țin de tradiția populară românească și nu reprezintă reguli religioase obligatorii stabilite de Biserica Ortodoxă Română.
Ce nu este bine să faci pe 14 octombrie
Potrivit tradiției populare, ziua de 14 octombrie, când este prăznuită Sfânta Cuvioasă Parascheva, este dedicată rugăciunii și odihnei. Din acest motiv, oamenii sunt îndemnați să evite anumite activități, precum spălatul rufelor, cusutul, torsul lânii, frământatul pâinii și muncile gospodărești grele.
În unele zone ale țării, se obișnuiește, de asemenea, să nu se lucreze la câmp și să se amâne treburile care nu sunt urgente. Conform superstițiilor transmise de generații, nerespectarea acestor obiceiuri ar putea atrage ghinionul, necazurile sau bolile.
Ce se dă de pomană pe 14 octombrie
„În tradiția populară românească, ziua de 14 octombrie este asociată și cu pomenirea celor adormiți. Cu acest prilej, credincioșii oferă pachete de pomană și împart alimente persoanelor nevoiașe, în memoria rudelor și a celor dragi care au trecut la cele veșnice. Printre darurile oferite se numără pâinea făcută din grâul nou, mustul dulce și fructele de toamnă, precum nucile, gutuile, strugurii și perele.
Aceste gesturi sunt privite ca expresii ale milosteniei, ale recunoștinței și ale pomenirii celor plecați dintre noi. Este important de precizat că asemenea practici fac parte mai ales din tradițiile populare și din patrimoniul etnografic românesc, nefiind reguli religioase obligatorii stabilite de biserică. În înțelegerea creștin-ortodoxă, pomenirea celor adormiți este legată în primul rând de rugăciune.”, a transmis pentru Digi24.ro preotul Gabriel Cazacu.
