Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Pe 6 ianuarie se deschid cerurile. Ce nu este bine să faci în această zi

Creștină ortodocșii sărbătoresc pe 6 ianuarie Boboteaza, ziua in care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului. Este o zi plină de însemnătate pentru români, fiind însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri. 

Apa se sfințește în ajun de Bobotează

În ziua Ajunului Bobotezei se săvârșește, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului. Apoi, în lăcaşurile de cult se oficiază slujba Aghesmei mari.

Slujba Agheasmei Mari se săvârşeşte atât în Ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvântează casele credincioşilor, cât şi în ziua Botezului Domnului, pentru credincioşii care vor duce agheasma în case şi gospodării.

Conform rânduielilor din Biserica Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. În ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Când Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.

Bobotează – punte între tradiții și superstiții

În tradiţia populară se crede că persoanele care ţin în această zi post negru vor avea parte de sănătate și liniște tot anul. De altfel, se spune că fetele nemăritate care țin post se vor căsători.  Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul.

Se mai spune că Ajunul Bobotezei este un timp ritual favorabil farmecelor şi descântecelor, observaţiilor meteorologice, legatului pomilor şi proorocirii viitorului. În această zi nu se dă pe datorie, se evită certurile şi nu se bat copiii, potrivit crestinortodox.ro.

În Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinți casele și gospodăria prin stropire cu Agheasma Mare. În unele sate din Moldova există obiceiul ca, în Ajunul Bobotezei, grupuri de copii să meargă din casă în casă, să vestească sosirea preotului cu „botezul”. Copiii nu rostesc, ca la Crăciun, texte versificate, ci strigă de trei ori „Chiraleisa!”.

În mai multe zone din România se sculptează cruci din gheață și se pun în apă. Există chiar și concursuri legate de cruci. În Constanța, spre exemplu, anual, între 20 și 40.000 de credincioși iau parte la Sfințirea Apei Mării. Conform tradiției, se aruncă trei cruci în apele mării, care simbolizează arătarea Sfintei Treimi în Apele Iordanului. Se spune că tinerii care se aruncă în mare și găsesc crucile vor avea noroc tot anul.