Ajunul Bobotezei în 2026. De ce se ține post negru pe 5 ianuarie și ce este interzis astăzi

Românii și creștinii ortodocși în general celebrează luni, 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei. Aceasta este o zi de post aspru, fiind ziua de pregătire spirituală  dinainte de marea sărbătoare a Botezului Domnului (Boboteaza) de marți, 6 ianuarie.

Ziua de cinci ianuarie este considerată zi de post aspru sau chiar post negru, în semn de curățire trupească și sufletească, conform canoanelor bisericești.

Astfel, astăzi se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până seara pentru ca marți să ia Agheasma Mare pe nemâncate, apa sfințită în ziua Bobotezei, când sunt binecuvântate și „reînnoite” apele.

Această rânduială datează din secolele IV–VI, când catehumenii (cei care urmau să primească botezul) se pregăteau prin post și rugăciune pentru a fi botezați și pentru a participa, pentru prima dată, la Sfânta Liturghie și la Împărtășanie, arată Agerpres.

Astăzi se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia sărbătorii Botezului Domnului.

În Ajunul Bobotezei se săvârșește, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia sărbătorii Botezului Domnului. După slujbă, în biserici are loc Sfințirea cea Mare a Apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare.

După cum se știe, Agheasma Mare se sfințește în Ajunul Bobotezei, apa fiind folosită de preoți la binecuvântarea caselor credincioșilor și în ziua Bobotezei (6 ianuarie), pentru a fi dusă de credincioși în gospodării după slujbă.

Mai mult, sfințirea cea Mare a Apei, atât în Ajun, cât și de Bobotează, se face de regulă în afara bisericii, pentru a vesti tuturor bucuria Botezului Domnului și arătarea Sfintei Treimi.

Cu Agheasma Mare sunt binecuvântate crucile, troițele, clopotele, veșmintele și obiectele de cult. De asemenea, aceasta este folosită la sfințirea bisericilor, a picturii, a Marelui Mir și a antimiselor.

Ce este interzis astăzi

În credința populară, se spune că cei care țin post negru în Ajunul Bobotezei vor avea parte de sănătate și vor fi feriți de necazuri în anul care urmează. Fetele nemăritate ar avea șanse mai mari să se căsătorească.

Dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru, arată crestinortodox.ro.

Ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă. Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.

Dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.

În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei, grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemănătoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun.

La noapte se pune busuioc sub pernă

Tot în ajunul Bobotezei, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion. Când se pune busuioc sub pernă pentru a afla ursitul Una din cele mai cunoscute superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează.

Fetele tinere și nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc, în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.