Tradiții și superstiții de Sânziene. Ce să nu faci de sărbătoarea Nașterii Sf. Ioan Botezătorul
Tradiții și superstiții de Sânziene.. Romanii sărbătoresc luni, 24 iunie, Sânzienele, cunoscută sub numele de Drăgaica în Moldova, Muntenia și Oltenia, dar care este și ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Există multe tradiții legate de această zi, sărbătorită și înainte de răspândirea creștinismului în România.
Tradiții și superstiții de Sânziene. Sărbătorii i se mai spune „cap de vară”
Sânzienele sau Drăgaica este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești. Solstițiul de vară marchează mijlocul verii agrare, iar această sărbătoare are loc trei zile mai târziu. Mai este cunoscută și drept ”Cap de vară”.
Denumirea sărbătorii provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele.
În mitologia românească, sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.
În funcție de zonă, există multe tradiții și superstiții de Sânziene, pe care unii români le respectă fără să caute o însemnătate mai adâncă în această sărbătoare.
Ce să NU faci de Sânziene
Conform tradiției, nimeni nu are voie să lucreze în această zi cât soarele este pe cer. Cine lucrează în ziua de Sânziene va fi pocit, va înnebuni și va fi jucat de Drăgaice.
Se spune că Sânzienele îi pedepsesc pe oamenii păcătoși, astfel că acestea pot aduce boală și neputință asupra celor care nu le respectă ziua.
De asemenea, se spune că Sânzienele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină.
