Ultima șansă pentru cancelarul Merz. CDU are în faţă provocarea de a se relansa, după eșecul răsunător de la alegerile de duminică
Cancelarul german Friedrich Merz va încerca luni să convingă opinia publică de capacitatea sa de a conduce țara. Ar putea fi ultima sa încercare, după ce partidul său a suferit înfrângeri electorale regionale semnificative în fața extremei drepte și a stângii radicale.
În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land situat în nord-estul Germaniei, partidul conservator CDU, condus de Merz, nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%, nereușind astfel să obțină reprezentare în parlamentul regional, o premieră după 1945,, conform AFP, citat de Agerpres.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru pozițiile sale antimigrație și proruse, a obținut primul loc cu aproximativ 38,2% din voturi, deși o alianță de stânga pare favorită să formeze guvernul regional.
Rezultate electorale la Berlin și impactul asupra poziției lui Merz
La Berlin, partidul de stânga radicală Die Linke a obținut 25,7% din voturi, depășind CDU, care a înregistrat 18,8%, și fiind astfel în poziția de a prelua primăria capitalei.
De asemenea, AfD a înregistrat o creștere semnificativă, cu aproximativ 16,3% din voturi.
Aceste rezultate vin după o înfrângere anterioară a CDU în Saxonia-Anhalt, pe 6 septembrie, în fața AfD, fapt care a generat speculații privind o posibilă demisie prematură a cancelarului.
Reacția lui Merz și planurile pentru viitor
Cancelarul a dorit să încheie rapid dezbaterile legate de viitorul său politic, declarând încă din duminică seară că rămâne președinte al CDU și cancelar al Germaniei.
El a promis continuarea reformelor pentru revigorarea economiei, afectată de stagnare cauzată de lipsa de inovație, concurența chineză, creșterea cheltuielilor sociale și inflația prețurilor la energie generată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Totuși, implementarea acestor reforme întâmpină dificultăți, în special din cauza disputelor cu partenerul de coaliție, Partidul Social Democrat (SPD), și a tensiunilor interne din cadrul CDU.
Contextul politic și situația internă a CDU
Pe lângă aceste probleme, declarațiile făcute de Merz, considerate jignitoare pentru anumite categorii sociale, au generat controverse, inclusiv comentariile referitoare la echilibrul dintre viața personală și profesională al cetățenilor germani.
Luni, înaintea conferinței de presă, Merz va discuta cu liderii partidului rezultatele „dezastruoase” în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, așa cum le-a calificat chiar el.
Merz, în vârstă de 70 de ani, se află la conducere de doar 16 luni, însă indicele său de popularitate a scăzut semnificativ, ajungând la aproximativ 10% în sondaje.
Intervenția sa din seara de duminică la televiziunea germană, un gest neobișnuit în contextul alegerilor regionale, a fost interpretată de profesorul de științe politice Oliver Lembcke ca o încercare de a-și consolida poziția și de a preveni o dezbatere publică privind viitorul său politic.
Merz: reformele sale reprezintă un „antidot împotriva veninului autoritarismului”, făcând referire la AfD
„Merz a confirmat în mod clar direcţia reformelor, legându-şi astfel şi mai mult viitorul politic de succesul acestora. Însă afişarea determinării (…) nu înlocuieşte nici capacitatea de a se impune, nici rezultatele concrete”, consideră profesorul Lembcke.
De altfel, Merz evidenţiază regulat succesele înăspririi politicii germane privind migraţia, însă, până acum, alegătorii care au plecat la AfD nu s-au întors la CDU.
La rândul său, partidul de extremă dreaptă jubilează, în condiţiile în care acum se află în fruntea sondajelor naţionale, cochetând cu 30%, cu aproximativ zece procente înaintea CDU.
„Suntem principala forţă (politică), am ajuns în centrul societăţii”, a declarat copreşedinta AfD, Alice Weidel.
O altă dificultate este că Merz va trebui, de asemenea, să cadă de acord asupra paşilor de urmat cu aliatul său social-democrat, la rândul său impopular şi cu care relaţiile sunt dificile, în ciuda căsătoriei lor de convenienţă pentru a guverna în urma alegerilor legislative din 2025.
„Consider că trebuie să privim aceste rezultate cu umilinţă şi să ne întrebăm ce putem face diferit şi mai bine„, a declarat ministrul său de finanţe şi lider social-democrat, Lars Klingbeil.
