UPDATE: Declarațiile candidaților în ultima zi de interviuri pentru desemnarea șefilor de Parchete. Joi, programați cei cinci candidați pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT

Noi interviuri pentru desemnarea conducerilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT au loc joi, aatunci când se și încheie procedura începută încă de luni. Astăzi, sunt intervievați cei cinci candidaţi înscrişi pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inclusiv actualul procuror general, Alex Florenţa.

Potrivit Ministerului Justiției, 19 candidaţi s-au înscris pentru posturile de procuror-şef şi de procuror-şef adjunct  la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţionala Anticorupţie şi la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

UPDATE: Alex Florenţa, candidat pentru funcţia de procuror-şef adjunct DIICOT: Birourile teritoriale ale DIICOT ar trebui regândite ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale

Procurorul general al României, Alex Florenţa, candidat pentru funcţia de procuror-şef adjunct în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) consideră că birourile teritoriale ale DIICOT ar trebui regândite ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale DIICOT. El a explicat în acest mod toate dosarele de la nivelul celor două sau trei judeţe arondate respectivului serviciu teritoriale vor putea fi împărţite în mod echilibrrat între toţi procurorii.

Alex Florenţa a declarat, joi, la interviul pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, că structura teritorială a DIICOT este învechită, a rămas într-o formă de organizare de la începutul Direcţiei şi este împărţită în servicii  teritoriale şi birouri.

”Problema acestor birouri teritoriale este faptul că, deşi sunt în număr foarte mare, în număr de 26, deci acoperă aproape două treimi din teritoriul ţării, ele sunt mult subdimensionate faţă de nevoile de investigare ale fenomenului de criminalitate organizată specifice acelor zone. Gândiţi-vă că aceste birouri funcţionează cu doi, maxim trei procurori, depinde de situaţie, multe dintre ele fiind situate în localităţi şi în judeţe cu potenţial foarte ridicat, fie localităţi de graniţă, cum e Aradul, cum e Caraş-Severinul, fie localităţi cu un potenţial economic bun, cum este Sibiul şi aşa mai departe”, a transmis Alex Florenţa. 

El a precizat că există birouri teritoriale care nu mai au niciun procuror.

”Gândiţi-vă că sunt birouri de acest tip în care cei doi procurori care funcţionează acolo, pentru că lucrează de mult timp şi ăsta e un lucru îmbucurător în ceea este stabilitatea, şi-au epuizat inclusiv cele două mandate de conducere şi funcţionăm în momentul de faţă printr-o delegare succesivă a acestor procurori pe funcţii, dar există şi birouri teritoriale cum sunt cele arondate structurii centrale, în care nu reuşeşti deloc să atragi resursă umană nouă,  cum e Biroul teritorial Giurgiu, în care nu mai există niciun procuror de mai mulţi ani şi activitatea este desfăşurată prin delegare permanentă a unui procuror din cadrul structurii centrale”, a explicat Alex Florenţa. 

El a adăugat că aceste birouri teritoriale ar trebui regândite ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale.

”Din punctul meu de vedere, dacă vrem o specializare reală şi dacă vrem mai ales o acoperire şi o atacare eficientă fenomenului infracţional uniform la nivelul întregii ţări, aceste birouri teritoriale ar trebui regândite tot ca sedii secundare ale serviciilor teritoriale. Acest lucru ar permite, practic ca toţi procurorii din cadrul serviciului teritorial inclusiv cei din birourile teritoriale actuale să facă parte din serviciul teritorial pe organigramă.Toate dosarele de la nivelul celor două sau trei judeţe arondate respectivului serviciu teritorial să poată fi împărţite în mod echilibrat între toţi aceşti procurori”, a subliniat Alex Florenţa.

El a mai afirmat că astfel procurorii se pot specializa mai uşor pe un anumite domeniu.

”Mai mult de atât îţi vei permite această specializare şi care este mai mult decât necesară şi care în momentul de faţă nu poate fi făcută această formă de organizare. Este greu să-i ceri unuia dintre cei doi procurori de la un birou teritorial, să-l specializezi în toate formele de criminalitate organizată pe care le are de combătut în judeţul lui. În momentul în care toţi vor lucra în acest serviciu teritorial ca formă de organizare mă refer, fizic ei îşi vor putea desfăşura în continuarea activitate la nivelul birourilor teritoriale, dar ca formă de organizare ei vor putea face o specializare reală pentru că ei vor putea acoperi dosare, de pildă, pe trafic de persoane, dacă se specializează în acest domeniu, dar care să fie răspândite geografic în tot arealul serviciului teritorial respectiv”, a mai declarat Alex Florenţa.

UPDATE: Claudia Ionela Curelaru: Gradul de ocupare nu este atât de critic încât să poţi să coborî ştacheta atât de jos şi să iei oameni care nu sunt pregătiţi profesional

Claudia Ionela Curelaru, procuror şef adjunct în cadrul DIICOT, care candidează pentru un nou mandat pe această funcţie, a afirmat că gradul de ocupare în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu este atât de critic pentru a fi coborâtă ştacheta atât de jos şi să fie admişi oameni care nu sunt pregătiţi profesional şi care nu cunosc elemente de bază. Ea a explicat că ştacheta la aceste interviuri de angajare a fost coborâtă din ce în ce mai jos şi a adăugat că resursa umană nu mai este atât de pregătită şi de calificată.

Claudia Ionela Curelaru a fost întrebată, joi, la interviul pentru ocuparea uneia din cele două funcţii de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, despre cum ar putea îmbunătăţi procesul de recrutare a unor noi procurori DIICOT, în special în legătură cu modul de desfăşurare a interviurilor de angajare.

”Vorbim de o structură specializată unde competenţa profesională se prezumă, dar trebuie să o şi dovedim. Gradul de ocupare nu este atât de critic încât să poţi să coborî ştacheta atât de jos şi să iei oameni care nu sunt pregătiţi profesional şi care nu cunosc elemente poate de bază. Vă spun sincer că am coborât ştacheta foarte jos la aceste interviuri, din ce în ce mai jos. Resursa umană nu mai este atât de pregătită, atât de calificată. A intervenit o uzură la nivelul colegilor care se află la alte parchete şi consideră că doar nevoia noastră de atracţie de resurse umane este suficientă pentru a nu mă pregăti profesional aşa cum trebuie în faţa unei comisii de interviu”, a afirmat Claudia Ionela Curelaru. 

Ea a explicat că aceşti procurori care vin la interviuri nu cunosc competenţa DIICOT.

”Şi nu vorbim de cunoştinţele pe care le au pentru investigarea infracţiunilor aflate în competenţa lor, ci pentru cunoştinţele pe care ar trebui să le dobândească într-un proces de învăţare cu privire la competenţa DIICOT. Adică dacă întrebi un procuror care este prezent în faţa comisiei de interviuri şi care doreşte să ajungă la DIICOT, îl întrebi care e competenţa şi nu o cunoaşte. Gradul de…a fost coborât foarte jos, dar nu putem să-l coborâm sub nivelul de a nu cunoaşte infrastructura pentru care eu vreau să acced”, a mai declarat Claudia Ionela Curelaru.

Claudia Ionela Curelaru a fost întrebată, joi, la interviul pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ce instrumente de prioritizare la nivel de DIICOT are în vedere.

”Un fenomen care acum este grav şi se întâmplă în România este fenomenul consumului şi traficului de droguri. În continuare trebuie prioritizat acest domeniu. De asemenea, trebuie acordată aceeaşi atenţie şi pornografiei infantile, pentru că DIICOT instrumentează cauze sensibile.

Toate produc, dacă nu sunt combătute, efecte negative pentru societate. Însă avem capacitatea de a dezvolta în paralel şi de a asigura resursele necesare unor anchete pe mai multe domenii de activitate. Adică nu trebuie să prioritizăm sau să redirecţionăm toate resursele umane şi logistice doar pe combaterea unui fenomen. Avem capabilităţile necesare pentru a combate sau a încerca, cel puţin să distrugem fenomenul infracţional pe mai multe compartimente” a afirmat Claudia Ionela Curelaru.

Ea a precizat că fenomenul traficului de droguri a devenit o problemă de securitate naţională şi în acest sens a fost constituit un Consiliu de combatere a consumului şi traficului de droguri, din care face şi DIICOT parte.

Claudia Ionela Curelaru a adăugat că procurorii DIICOT au înţeles importanţa prevenţiei şi merg în şcoli pentru a explica pericolul consumului de droguri.

”Deşi nu avem competenţă pe prevenţie, am înţeles importanţa ei de foarte mult timp. Dovadă că am încheiat acest acord cu Inspectoratul Şcolar al Municipului Bucureşti, tocmai pentru a ne implica şi mai mult în prevenţie. De ani de zile, colegii mei pe bază de voluntariat merg în şcoli şi ţin prelegeri nu numai copiilor pentru a înţelege gravitatea, dar şi profesorilor şi părinţilor. Până la urmă educaţia pleacă de acasă. Tu ca părinte şi ca profesor trebuie să conştientizezi care este riscul unui astfel de consum”, a declarat Claudia Ionela Curelaru.

Ea a menţionat că toate festivalurile din România sunt monitorizate de către DIICOT.

”Pe prevenţie am pus accent prin dezvoltarea acelei acţiuni de impact la nivel naţional, să facem o prevenţie prin descurajare. De asemenea nu există festival din România care să nu fie monitorizat prin echipe comune de procurori, de poliţişti, de jandarmi.  Nu pot să vă spun metodele pe care le folosim, dar sunt foarte inventive pentru că ar fi aduse la cunoştinţa publicului şi nu ar mai avea nicio eficienţă. Este eveniment public unde ştim că sunt tinerii prezenţi şi există un risc crescut de a consuma astfel de substanţe. Este monitorizat Portul Constanţa, dovadă captura de 16 tone, a fost făcută la Constanţa. Sunt monitorizate toate punctele de vest şi de est ale graniţei, dar nu de procurori DIICOT, că nu ei trebuie să facă acest lucru, ci avem structuri de resort în stat care fac acest lucru într-o cooperare şi într-o coordonare efectivă cu procurorii din cadrul DIICOT-ului”, a mai transmis Claudia Ionela Curelaru.

Cinci candidați pentru funcția de procuror adjunct DIICOT

Joi, 26 februarie, sunt programate interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT:

• Claudia Ionela Curelaru – procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;(9.30)
• Alex Florenţa – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(11.00)
• Gill Julien Grigore Iacobici –  procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa (ora 12.30)
• Aurel Cristian Lazăr – procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara (ora 14.00)
• Mihai Răzvan Negulescu – procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(ora 15.30). 

Luni, au susţinut interviuri Cristina Chiriac şi Bogdan Ciprian Pîrlog, candidaţi pentru postul de produror general, şi şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al aceleiaşi instituţii. Marţi,  au fost programaţi candidaţii pentru conducerea DNA:  Viorel Cerbu, Vlad Grigorescu şi Tatiana Toader, pentru postul de procuror-şef,  iar Marinela Mincă, Mihai Prună, şi Marius Ionel Ştefan, .candidează pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA.

Miercuri au avut loc interviurile pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la care au participat  Ioana-Bogdana Albani, Alina Albu – actual şef DIICOT, Antonia Diaconu, Codrin Horaţiu Miron. Bogdan Ciprian Pîrlog s-a retras din cursa pentru DIICOT, rămânând însă în competiţia pentru conducerea Parchetului ICCJ.