Sărăcia îi împinge pe români să plece din țară, iar în urma lor rămân mii de copii care suferă. Un studiu realizat de Salvați Copiii România arată că Regiunea Nord-Est are cel mai mare număr de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din România – peste 130.000 de copii.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, 7 martie, de Salvaţi Copiii România, Regiunea Nord-Est înregistrează cel mai mare număr de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din România – peste 130.000 de copii au trăit această experienţă doar în perioada 2021-2022.
În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi se află la vârsta pre-adolescenţei (11,4 ani). Totodată, una din patru mame din Regiunea NE pleacă pentru că nu are loc de muncă în proximitate.
Peste jumătate (51%) dintre părinţii plecaţi sunt persoane tinere, cu vârsta până în 39 de ani.
Aproximativ unu din trei copii (32%) rămaşi în ţară are (şi) mama plecată, în 30% din cazuri mama fiind unicul susţinător al familiei, potrivit celui mai amplu studiu realizat pe această temă, de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în anul 2022.
Datele arată că una din patru mame din Regiunea NE (27%) pleacă pentru că nu are loc de muncă în proximitate, mai mult cu 35% faţă de media naţională.
Astfel, studiul a relevat că în medie, mama pleacă în străinătate când copilul trece de prima clasă şcolară şi stă plecată aproximativ şase luni pe an. Tatăl tinde să plece pentru prima dată înainte de intrarea la şcoală a copilului (5-6 ani).
Italia şi Spania se află pe primele poziţii ale ţărilor de destinaţie pentru femei, iar Germania, Italia şi Anglia pe primele locuri ca destinaţie pentru bărbaţi. Situaţia este similară cu cea înregistrată la nivel naţional.
În plus, mamele (atât la nivel regional, cât şi naţional) tind să nu trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în ţară.
Studiul a mai arătat că, la nivel regional, copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate au şanse cu 25% mai scăzute de a avea controalele şi analize medicale anuale.
De asemenea, unul din şapte copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate nu frecventează şcoala zilnic. Ponderea regională este mai mare cu 50% decât media înregistrată la nivel naţional în rândul copiilor cu părinţi migranţi.
„Incidenţa riscului de comportamente vătămătoare şi abuz de substanţe dăunătoare este, la nivel regional, de două ori mai mare în cazul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii. Riscul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate de a fi victime ale violenţei domestice (14%) este, la nivel regional, de aproape două ori mai mare decât în cazul celorlalţi copii, iar comparativ cu media înregistrată la nivel naţional pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (7%) incidenţa acestui risc în Regiunea Nord Est este dublă”, mai arată reprezentanţii Salvaţi Copiii.
Totodată, unul din şapte copii din Regiunea NE cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate înregistrează regres pe parcursul anului şcolar. Majoritatea (90%) copiilor cu regres şcolar (note mici sau mult mai mici decât în anul anterior) din regiune au fost copii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
De asemenea, riscul copiilor cu mama plecată la muncă în străinătate de a consuma substanţe dăunătoare este de peste 2,5 ori mai mare decât în cazul celorlalţi copii.
Potrivit sursei citate de Ziare.com, principalele motive pentru care copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate au nevoie de un psiholog sunt tulburările de somn, atacurile de panică şi actele de violenţă şcolară. Sentimentul de singurătate este cu 67% mai frecvent în rândul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii. Apatia este cu 45% mai mare în rândul copiilor cu cel puţin unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii. Incidenţa sentimentului de tristeţe este cu 80% mai mare în rândul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate decât în rândul celorlalţi copii.
„Fenomenul copiilor rămaşi în ţară, în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate, este unul cu multiple faţete, deosebit de complexe, care merg de la consecinţele psiho-emoţionale asupra copiilor până la accesul redus la servicii sociale fundamentale, de sănătate şi educaţie. Este crucial ca programul dedicat acestor copii să fie unul integrat şi să includă mereu părintele, unul dintre elementele esenţiale fiind acela de a prezerva relaţia părinte-copil”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.