Ungaria, oaia neagră a UE. Țările uniunii nu au reușit să facă front comun cu privire la alegerile contestate din Venezuela, după ce Ungaria a pus veto unei declarații care își exprima îngrijorarea cu privire la presupusele „defecte și nereguli” din cadrul scrutinului și care făcea apel la o mai mare transparență.
Președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din 28 iulie de către un organism electoral controlat de guvern, care i-a acordat aproximativ 51% din voturi față de 44% pentru adversarul său, Edmundo González Urrutia. Cu toate acestea, guvernul nu a reușit să explice cum au fost calculate și verificate aceste rezultate.
Țările UE au dorit să adopte luni o declarație comună în care să își exprime îngrijorarea cu privire la rezultat, dar au fost împiedicate de poziția Budapestei, titrează Politico.
Viktor Orban se poziționează, din nou, împotriva curentului.
Ulterior, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a publicat declarația în nume propriu, în care se afirmă că „rapoartele credibile ale observatorilor naționali și internaționali indică faptul că alegerile au fost afectate de numeroase deficiențe și nereguli”.

Realizând că Ungaria va rămâne probabil intransigentă, Borrell a publicat marți o declarație ulterioară în nume propriu, în loc să solicite sprijinul celor 27 de țări membre ale UE.
„Datele pe care opoziția venezueleană le-a pus la dispoziția publicului oferă un rezultat radical diferit de cel anunțat” de autoritățile țării, se arată în a doua declarație a lui Borrell.
„Până când registrele de vot nu vor fi făcute publice și verificate, rezultatele alegerilor deja declarate nu pot fi recunoscute.”
Veto-ul Ungariei subliniază o deficiență fundamentală a politicii externe a UE, conform căreia deciziile – inclusiv eventualele sancțiuni viitoare împotriva Venezuelei – trebuie convenite în unanimitate între cele 27 de țări membre ale blocului comunitar. Acest lucru a determinat mai multe țări, precum Germania, să pledeze pentru luarea deciziilor de politică externă cu majoritate calificată.