Urmele lăsate de avioane au un impact major asupra climei: Cel puţin la fel de mare ca cel al emisiilor de CO2
Recent s-a aflat că urmele lăsate de avioane pe cer au consecințe grave asupra poluării. Astfel, impactul aviaţiei asupra încălzirii globale nu se rezumă doar la amprenta sa de carbon ci și la urmele de condensare lăsate de dispozitivele de zbor careu au o contribuţie „cel puţin” la fel de mare ca cea a emisiilor de dioxid de carbon (CO2). Descoperirile au fost făcute de experţi care solicită o analiză mai amplă a fenomenului.
Urmele lăsate de avioane au un impact major asupra climei
Sectorul aerian, care reprezintă 2 până la 3% din emisiile globale de CO2, şi-a asumat o politică de reducere drastică a emisiilor sale de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. Este vizat obiectivul „emisii nete zero” până în 2050. Însă, acesta este doar vârful aisbergului impactului climatic al transportului aerian, după cum estimează ONG-ul Transport & Environnement (T&E).
Oamenii de ştiinţă sunt încă departe de a deţine cifre definitive, însă „emisiile non-CO2 pot reprezenta până la două treimi din impactul aviaţiei asupra încălzirii globale”, după cum a declarat directorul executiv al organizaţiei, William Todts. El şi-a exprimat regretul că, în pofida acestui lucru, „nu ne pasă”, scrie digi24.ro.
Impactul negativ a fost recunoscut și de Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei
Fără a-l cuantifica cu exactitate, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei (EASA) recunoaşte la rândul său acest impact. „Importanţa incidenţelor non-CO2 ale activităţilor aeriene asupra climei – pe care le-am estimat până în prezent a fi cel puţin la fel de importante ca cele ale CO2 – este pe deplin confirmată”, a indicat agenţia într-un raport din noiembrie 2020, scrie Agerpres.
Aceste efecte sunt produse în principal de oxizii de azot (NO2/NOx) şi mai ales de urmele de condensare, care reprezintă 57%, potrivit lui Marc Settler, profesor la Imperial College London.
Departe de teorii ale conspiraţiei despre aşa-numitele „chemtrails”, formarea acestor urme albe în urma aeronavelor reprezintă un fenomen cunoscut – în anumite condiţii de umiditate şi temperatură, diverse particule, precum cele de funingine, sunt încapsulate în cristale de gheaţă ce formează dâre ce se transformă în cirrus, nori de altitudine sub formă de filamente albe. Deşi au un efect de răcire, reflectând o parte din energia soarelui înapoi în spaţiu, ele împiedică scăparea radiaţiilor de pe Pământ.
„Urmele de condensare pe timp de noapte, iarna, sunt cele care riscă să aibă cel mai mare efect de încălzire”, a explicat Marc Settler. El a adăugat că „majoritatea” zborurilor nu provoacă formarea de astfel de urme.
Funinginea provine din molecule de hidrocarburi aromatice, care reprezintă 8% până la 25% din volumul kerosenului. Prin urmare, este esenţial, după cum notează Marc Settler, să existe „mai multe informaţii despre compoziţia combustibilului” utilizat în timpul zborurilor. Combustibilii durabili pentru aviaţie (SAF) permit reducerea funinginii şi, prin urmare, urmele de condensare.
Un studiu realizat în 2020 în spaţiul aerian japonez a concluzionat că 2% dintre zboruri s-au aflat la originea a 80% dintre urmele de condensare, iar redirecţionarea în proporţie de 1,7% a avioanelor a redus urmele de condensare cu 59%, fără impact asupra consumului de combustibil.
