NEWS

Ursula von der Leyen propune, oficial, interzicerea accesului la rețele de socializare pentru copiii sub 13 ani și înființarea unui Consiliu de Securitate European

Ursula von der Leyen propune oficial interzicerea accesului la rețele de socializare pentru copiii sub 13 ani și înființarea unui Consiliu de Securitate European
sursa foto: captură video

Ursula von der Leyen a propus, în discursul despre starea Uniunii, interzicerea accesului la reţele de socializare al copiilor în vârstă de până la 13 ani prin Programul Kids Act. De asemenea, ea cere înfiinţarea unui Consiliu de Securitate European și o nouă Strategie de Securitate Europeană.

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a abordat miercuri, în discursul despre starea Uniunii, problema reţelelor de socializare, apreciind că ”copiii sunt antrenaţi tot mai profund în fluxul conceput să-i incite să continue să dea scroll”, un proces de ”captare a atenţiei, concentrării, minţii” lor, şi a evocat ”tragedii mortale într-un număr tot mai mare de cazuri”, relatează Le Monde.

„A venit timpul ca Europa să acţioneze”, a pledat Ursula von der Leyen.

„Iar mâine (joi), Comisia va propune Programul Kids Act”, care va interzice utilizarea reţelelor de socializare de către copiii în vârstă de până la 13 ani, şi de a avea un cont personal copiilor în vârstă de până la 15 ani.

În cazul copiilor cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani „este vorba doar despre mini-conturi, create şi supervizate de către părinţi sau tutori, cu funcţionalităţi limitate şi o limită de timp de o oră pe zi”. În cazul adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, „o concepţie securizată va fi o obligaţie a platformelor”, a anunţat ea.

Ce presupune Programul Kids Act

”Fără reţele de socializare până la (vârsta de) 13 ani” şi ”fără cont personal înainte de 15 ani”, a declarat preşedinta Comisiei într-un discurs solemn despre ”starea Uniunii” în Parlamentul European (PE).

”Astfel, copii cu vârsta între 13 şi 15 ani nu vor dispune decât de mini-conturi, instalate şi supravegheate de către părinţii lor, cu funcţionalităţi restrânse şi o durată de utilizare limitată. Iar pentru cei în vârstă de 15-18 ani, platformele vor fi obligate să adopte o concepţie securizată”, a adăugat ea.

Aceste măsuri, care vor necesita atât acordul eurodeputaţilor, cât şi al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), urmează să fie detaliate joi, într-un proiect european de lege – ”EU Kids Act” -, care va fi prezentat la Strasbourg de către preşedinta Comisiei, alături de comisarul însărcinat cu domeniul Digital, Henna Virkkunen.

Dependenţa de ecrane, hărţuirea, lipsa de somn, tulburări de comportament alimentar, plus solicitări cu caracter sexual sunt unele dintre numeroasele riscuri cărora copiii le sunt expuşi online.

Iar legislaţia europeană existentă şi Regulamentul Serviciilor Digitale (DSA) nu sunt suficiente.

Presiuni pentru o mai bună protejare a copiilor şi adolescenţilor în cadrul UE

Astfel, presiunile politice cresc din toate părţile în vederea unei protejări mai bune a copiilor şi adolescenţilor în cadrul UE, iar iniţiativele se multiplică la nivel naţional, cu Franţa în frunte.

Ursula von der Leyen a preluat personal acest dosar în urmă cu un an. Propunerile sale sunt în mare parte inspirate dintr-un raport al unor experţi în protecţia copilului, cercetărori şi psihiatri pediatri, predat în iulie.

Potrivit documentelor consultate de AFP, proiectul legii care urmează să die prezentat joi se va aplica diverselor categorii de platforme online – reţele de socializare, asistenţi AI, roboţi conversaţionali (chatbot) şi altor jocuri online.

Restricţiile legate de vârstă – valabile în întraga UE – vor fi cuplate cu noi constrângeri impuse operatorilor, dacă vor ca serviciile lor să rămână accesibile minorillor. Amenzile ar putea ajunge pînă la 6% din cifra de afaceri la nivel mondial în cazul unei infracţiuni.

Între aceste obligaţii, platformele vor trebui să suprime funcţiile cele mai ”adictive” – derulare nelimitată de conţinut, recomanădri ultrapersonalizate – şi să verifice în mod sistematic vârsta noilor lor utilizatori.

Cu privire la acest subiect, organizaţia 5Rights a publicat un studiu care arată că funcţionalităţile adictive sunt omniprezente pe platformele folosite de către copii – jocuri online – şi că unele folosesc ”tactici de manipulare emoţională” pentru a-i determina să se conecteze.

Restricționarea accesului va avea loc treptat

Sistemul promovat de către von der Leyen se anunţă mai suplu decât o interzicere completă a accesului la reţele de socializare adolescenţilor în vârstă de până la 16 ani, impus de anul trecut în Australia, care a fost larg ocolit între timp de către adolescenţi.

Accesul treptat avut în vedere de UE pare, în schimb, să aducă mult cu un proiect de lege francez, anunţat luni de către preşedintele Emmanuel Macron.

Acest nou text francez, transmis Bruxellesului pentru ca Franţa să se asigure că este conform dreptului european, vizează interzicerea accesului la reţele de socializare până la vârsta de 15 ani, în cazul în care acestea prezintă funcţionalităţi nocive, însă prevede derogări începând de la vârsta de 13 ani.

Această formulă nouă ţine cont de respingerea de către Consiliul Constuţional francez, în august, a unei interziceri generale. Multe alte ţări au imitat Australia şi au anunţat sau implementat restricţii ale accesului la reţele de socializare a tinerilor, uneori chiar inteziceri.

Între ele se află Canada, al cărei premier Mark Carney a asistat la discursul solemn de miercuri al Ursulei von der Leyen, o mare premieră în cazul unui conducător străin.

Guvernul canadian anunţa, în iunie, un proiect de interzicere a accesului până la vârsta de 16 ani, cu excepţii în cazul platformelor care oferă ”măsuri de protecţie suficiente pentru copii”.

Comisia Europeană (CE) se poate aştepta la dezbateri intense în Parlamentul European şi între statele membre UE, mai ales cu privire la modalităţi de aplicare şi la sisteme de verificarea vârstei, care provoacă multă neîncredere în rândul navigatorilor pe Internet.

Ursula von der Leyen a propus înfiinţarea unui Consiliu de Securitate European și o nouă Strategie de Securitate Europeană

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a anunţat miercuri, într-un discurs despre starea Uniunii, că vrea ca Uniunea Europeană (UE) să se doteze cu un articol care să instituie ”un protocol de securitate de urgenţă”, pe care l-a prezentat ca fiind o susţinere complementară a Articolului 4 al Tratatului NATO, relatează Le Monde.

El poate să fie declanşat de către un stat membru UE, a descris preşedinta CE și va declanşa o reuniune de coordonare între celelalte state membre UE, în vederea deciderii unui răspuns comun de dat. În vederea materializării acestei propuneri, ea a propus înfiinţarea unui Consiliu de Securitate European.

”Acest lucru este cu atât mai urgent, având în vedere natura şi scala riscurilor aflate în joc”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Ea subliniat că pacea este ”raţiunea de a fi”, ”raison d’être” a spus ea în franceză, a Uniunii Europene.

Ea a subliniat că, în prezent, această pace este ameninţată.

”Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei face ravagii, iar ameninţările pe teritoriul nostru se intensifică”, a insitat ea.

Ursula von der Leyen a declarat că atacul cu drone de la Leipzig, în Germania, ”a fost un atac comis pe teritoriul european de către agenţi ruşi cu material de calitate militară, un atac îndreptat nu doar împotriva unuistat membru (UE), ci împotriva întregii Uniuni” Europene.

Europa nu va permite acrst lucru, a avertizat ea.

”Ameninţările hibride cu care se confruntă Europa sunt tot mai puţin hibride şi tot mai puţin ameninţări”, a observat ea.

Preşedinta CE a cerut o nouă Strategie de Securitate Europeană.

”Dispunem deja de numeroase instrumente şi ne consolidăm ccooperarea cu NATO. Cu toate acestea, doctrina noastră, instituţiile noastre şi procesele noastre decizionale nu au urmat evoluţia noii realităţi. Sistemele noastre sunt concepute pentru o lume diferită. Ele sunt ghidate de încercări de consens şi de compromis animate de bune intenţii. Merită să ne întrebăm dacă ele mai sunt adaptate scopului lor”, a declarat ea.

claudiu.popa@mediaflux.ro - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele