Val de demiteri la ANAF. 21 de șefi de la Antifraudă au fost dați afară
Ministrul Finanţelor a anunţat un val de demiteri la ANAF. 21 de șefi dintre cei 33 de la Direcţia Generală Antifraudă (DGAF) au fost schimbați din funcție. Alexandru Nazare anunță reforme și la nivelul inspectorilor de la Fisc.
Val de demiteri la ANAF
„După schimbările la Direcţia Regională Antifraudă Bucureşti şi stoparea cheltuielilor şi birocraţiei inutile cu structurile judeţene, trecem la următorul pas – schimbări la nivel central: 21 din cele 33 de persoane cu roluri de conducere la nivel central DGAF au fost schimbate azi din funcţie”, a scris ministrul Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
Anunțul ministrului legat de schimbarea celor 21 de șefi vine după ce la jumătatea lunii iunie, fosta șefă de la Antifraudă, Mirela Călugăreanu, a fost „promovată” la conducerea Curții de Conturi.
El a anunţat, totodată, şi schimbări importante la nivel de inspectori, acolo unde afirmă că a lipsit implicarea şi acţiunea reală în combaterea evaziunii fiscale.
„Promovăm performanţa şi operăm schimbări acolo unde, de ani de zile, activitatea este ineficientă”, a subliniat Nazare.
Pe de altă parte, şeful de la Finanţe a subliniat că aşteptările vizează mai multă prezenţă în teren, pe baza analizelor riguroase de date, acţiuni ţintite, profesioniste şi fără abuzuri, bazate pe analize de risc şi rezultate vizibile în lupta cu evaziunea.
„O mai bună conformare fiscală începe cu o mai bună conformare a celor care au rolul să colecteze eficient veniturile la buget”, a precizat ministrul Finanţelor.
Conform site-ului propriu, echipa de conducere a DGAF este formată din vicepreşedintele ANAF, Alexandru Drăghici, inspectorul general Teodor Georgescu, şi alţi şapte inspectori generali adjuncţi.
Mirela Călugăreanu a fost desemnată de Parlament în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi a României, după vacantarea postului, ca urmare a numirii lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale a României. Noul preşedinte crede „cu tărie” în rolul auditului public ca „instrument de încredere în serviciul cetăţeanului”.
