Valoarea tichetelor de masă ar putea fi majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei prin corectarea formulei de indexare, sau menținută la nivelul actual cu eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate. Această măsură vizează creșterea puterii de cumpărare a salariaților, a declarat marți profesorul universitar de economie Cristian Păun pentru Agerpres.
Declarația a fost făcută în contextul prezentării unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) privind impactul socio-economic al biletelor de valoare.
„Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de faţă, cu rata inflaţiei, 50 lei de la 45. Şi, eventual, putem să discutăm ca această indexare să nu se întâmple. Dacă dăm înapoi contribuţia la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuţia la sănătate, putem să obţinem acei 4,50 lei, putem să îi obţinem nu din creşterea valorii, ci pur şi simplu din faptul că renunţăm la contribuţia la sănătate pe aceste tichete şi atunci nu mărim valoarea, dar măcar scoatem contribuţia la sănătate din aşa ceva. Sunt diferite moduri în care poţi să creşti, într-adevăr, puterea de cumpărare”, a explicat Cristian Păun.
Cum se indexează bonurile de masă
Acesta a susţinut că principala problemă a mecanismului actual de indexare o reprezintă formula utilizată pentru ajustarea valorii tichetelor de masă, care compară ritmurile de creştere a preţurilor din două perioade consecutive, în loc să reflecte majorarea efectivă a acestora.
„În primul rând, pe partea de tichete de masă, din punctul nostru de vedere, principala problemă e legată de formula de indexare a valorii acestor tichete de masă, pentru că, în momentul de faţă, valoarea tichetelor de masă este ajustată în funcţie de un indice care compară ritmul de creştere al preţurilor din perioada curentă cu ritmul de creştere a preţurilor din perioada anterioară, ceea ce nu-i corect.
Adică, dacă preţurile au crescut în ambele perioade, dar în perioada curentă mai puţin decât în perioada anterioară, valoarea tichetelor ar trebui să scadă, ceea ce nu e în regulă. Cu alte cuvinte, urgent, ministerul ar trebui să modifice această formulă şi să pună ceea ce e corect, adică indicele cu care a crescut preţul efectiv de la o perioadă la alta. Asta ar trebui să fie clar corectată”, a precizat profesorul universitar.
Potrivit studiului ASE, mecanismul legal de indexare aplicat în septembrie 2026 nu a produs nicio majorare a valorii tichetelor de masă, deşi preţurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an.
„Legea nr. 165/2018 (art. 32) prevede indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă cu indicele preţurilor de consum la mărfurile alimentare, cu o clauză de neregresie. Formula de calcul din normele metodologice (HG nr. 1045/2018, art. 33) împarte însă media indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior. Astfel, formula nu măsoară cât au crescut preţurile, ci dacă ritmul creşterii lor s-a accelerat sau a încetinit”,
Autorii studiului explică faptul că, în perioadele de dezinflaţie, când preţurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent, formula poate conduce la o valoare calculată mai mică a tichetului, iar clauza de neregresie împiedică reducerea efectivă a acesteia.
„Consecinţa este sistematică, nu accidentală: în perioade de dezinflaţie preţurile cresc, dar mai încet decât înainte, raportul iese subunitar şi formula cere reducerea valorii tichetului. Clauza de neregresie blochează reducerea, iar rezultatul este îngheţarea valorii nominale”, precizează studiul.