Verificări privind cazurile de angajați înregistrați în schema de stat care ar trebui să ajute persoanele din categorii defavorizate să-și găsească loc de muncă. ANOFM și Ilie Bolojan au intervenit
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a transmis, joi, că a făcut controale repetate în anul 2025 cu privire la subvenţiile acordate pentru angajarea unor lucrători din categorii defavorizate, constatând deficiente în mai multe judeţe.
În judeţele Galaţi şi Gorj a fost constatată o frecvenţă ridicată a cazurilor de subvenţionare multiplă, ce presupune încetarea contractului individual de muncă prin demisie, urmată de reînregistrarea imediată ca şomeri şi repartizarea rapidă la alţi angajatori din acelaşi domeniu, “pază şi protecţie” care solicită, la rândul lor, subvenţii.
ANOFM sesizează instituțiile care pot face verificări
În aceste cazuri au fost sesizate instituţiile care pot face verificări, inclusiv dacă au existat presiuni asupra angajaţilor pentru a demisiona sau dacă a existat o înţelegere prealabilă a firmelor.
”În perioada 2025-prezent, Serviciul Control şi Recuperare Debite din cadrul ANOFM a efectuat 20 de acţiuni de control, din care 19 au fost realizate programat şi 1 control inopinat (…) unul dintre obiectivele abordate în cadrul acţiunilor de control a fost verificarea acordării măsurilor de stimulare a persoanelor juridice şi fizice pentru încadrarea în muncă a persoanelor peste 45 de ani”, a transmis, joi, ANOFM.
Instuţia precizează că ”au fost constatate suspiciuni de nereguli cu privire la acordarea de subvenţii în mod repetat unor societăţi, pentru aceleaşi persoane care se mai regăsesc subvenţionate, anterior la alte firme şi care au încetat raporturile de muncă prin demisie”.
ANOFM explică faptul că, potrivit Codului Muncii, demisia reprezintă un act unilateral al angajatului.
”Cu toate acestea, în numeroase situaţii, aceste persoane se reînregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi sunt repartizate către alţi angajatori. Aceşti angajatori le oferă angajare imediată, în proporţie de 100%, şi solicită, la rândul lor, subvenţionarea locurilor de muncă pentru respectivele persoane. Această practică, ce constă în încadrarea repetată a aceloraşi persoane la diferite societăţi, are ca efect accesarea succesivă a subvenţiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj de către respectivele societăţi, aparent în mod formal, fără a urmări integrarea durabilă a persoanelor aflate în dificultate pe piaţa muncii, contravenind astfel scopului urmărit (…) respectiv menţinerea pe termen lung a raporturilor de muncă”, arată ANOFM.
Controale în cazul agenţiilor judeţene
Reprezentanţii instituţiei au precizat că, în cazul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă verificate unde ponderea acestui fenomen nu este semnificativă raportat la volumul convenţiilor încheiate, au fost dispuse măsuri privind verificarea tuturor cazurilor identificate în urma controlului.
La AJOFM Gorj şi AJOFM Galaţi a fost constatată o frecvenţă ridicată a cazurilor de subvenţionare multiplă, ce presupune încetarea contractului individual de muncă prin demisie, urmată de reînregistrarea imediată ca şomeri şi repartizarea rapidă la alţi angajatori din acelaşi domeniu, “pază şi protecţie” care solicită, la rândul lor, subvenţii.
”Se conturează, astfel, suspiciunea rezonabilă că beneficiarii acestor măsuri, respectiv societăţile comerciale prezentate în actele de control, au urmărit, prin mijloace directe sau indirecte, inclusiv prin posibile presiuni asupra angajaţilor ori prin înţelegeri prealabile, determinarea formală a încetării raporturilor de muncă prin demisie, în scopul evitării obligaţiei de restituire a sumelor primite cu titlu de subvenţie timp de 12 luni şi/sau obţinerea în mod repetat şi nejustificat a subvenţiilor pentru aceleaşi persoane, comportament ce contravine scopului urmărit de legiuitor prin instituirea măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzute de lege, respectiv integrarea durabilă a persoanelor aflate în dificultate pe piaţa muncii”, se mai arată în comunicatul ANOFM.
Instituţia precizează că nu are atribuţii de control şi sancţionare a unor astfel de comportamente, care ar putea avea natură penală: ”În acest context, întrucât competenţele organelor de control măsuri active din cadrul ANOFM nu includ investigarea şi sancţionarea unor posibile astfel de conduite, s-a dispus sesizarea entităţilor abilitate, în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi de drept şi a dispunerii măsurilor legale ce se impun”.
Pentru eliminarea acestei practici, ANOFM a propus modificarea Legii 76/2002.
Bolojan reclamă ”abuzuri şi rezultate foarte slabe” în derularea schemei care ar trebui să ajute persoanele din categorii defavorizate să-şi găsească un loc de muncă
Premierul Ilie Bolojan anunţă, joi, că, în anul 2025, statul a plătit subvenţie pentru angajarea a peste 13.200 de persoane din categorii vulnerabile, însă o analiză a arătat că cele mai multe persoane s-au angajat la firme de pază din Bucureşti, Gorj şi Galaţi. Verificările au arătat o schemă prin care un lucrător s-a angajat, firma a primit subvenţia, dar angajatul a demisionat, fiind ulterior încadrat la altă firmă. Şi cea de-a doua societate comercială a primit subvenţie. ”Neclarităţile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu şi-au făcut datoria”, a transmis premierul.
”O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte şi bani publici cheltuiţi cu responsabilitate. Analizând cum funcţionează programele statului, am găsit abuzuri şi rezultate foarte slabe”, a scris, joi, pe Facebok, premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forţei de muncă prin care ar trebui să fie încurajaţi oamenii să muncească şi companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale.
Acesta s-a referit la schema prin care angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă: şomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinţi care îşi cresc singuri copiii.
În schimb, angajatorul are obligaţia să menţină persoana respectivă în muncă cel puţin 18 luni.
”În 2025 a fost subvenţionată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele mai multe angajări? În construcţii, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază”, a mai transmis premierul.
Acesta consideră că un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale ţării: Bucureşti şi zona limitrofă, Gorj şi Galaţi.
”În unele cazuri, aceleaşi persoane sunt subvenţionate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primeşte subvenţia, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenţia. Astfel se creează un mecanism prin care aceleaşi persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăţi, iar companiile accesează repetat subvenţii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piaţa muncii”, explică premierul.
Potrivit acestuia, ”neclarităţile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu şi-au făcut datoria”.
”Nu mai putem continua să direcţionăm bani publici către mecanisme de tip «suveică» doar pentru a se lua banii de la stat. Din acest motiv, la ultima şedinţă de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluţii şi luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Şi să-i susţinem pe cei care chiar lucrează în economia reală”, anunţă Ilie Bolojan.
Premierul precizează că impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât.
”Este vorba despre reguli corecte şi despre încrederea că banii publici sunt folosiţi exact pentru scopul pentru care au fost alocaţi”, a adăugat Ilie Bolojan.
