Vești bune de la BNR pentru angajați. Cum va influența inteligența artificială piața muncii

Banca Națională a României vine cu vești bune pentru angajați. Piața muncii nu va fi grav dezechilibrată de inteligența artificială, în timp ce AI ar putea adăuga în următorii 10 ani un plus de creștere economică echivalent cu 14–16 miliarde de euro anual.

Inteligența artificială nu înlocuiește mulți angajați

Piața muncii nu pare, cel puțin teoretic, amenințată frontal. Aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor lucra direct alături de inteligența artificială și vor beneficia de sporuri de productivitate, conform Hotnews.

Alte 42% vor rămâne, în mare parte, neafectate. Doar 4% sunt considerate expuse riscului de înlocuire completă. În realitate, miza nu este distrugerea masivă de joburi, ci schimbarea conținutului muncii.

Problema României nu este lipsa de potențial, ci slăbiciunea structurală a ecosistemului de inovare, arată bancherii centrali.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare: doar 0,46% din PIB în 2024, în scădere față de anul anterior. Din această sumă, doar 0,3% din PIB provine din sectorul privat. Altfel spus, companiile românești investesc extrem de puțin în cercetare, ceea ce limitează sever capacitatea de a transforma inteligența artificială într-un avantaj competitiv real.

Această slăbiciune se vede și în structura economiei: doar 8,8% dintre firmele din România sunt considerate inovatoare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.

Uriașa sumă care s-ar adăuga la PIB

În recent publicatul Raport asupra stabilității, Banca Națională spune că după adoptarea inteligenței artificiale de către firme, productivitatea muncii crește cu aproximativ 2–3 puncte procentuale pe an.

Pentru România, potențialul este semnificativ: integrarea la scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga în următorul deceniu un plus de creștere economică echivalent cu 14–16 miliarde de euro anual.

Câștigurile nu vin din „magia” tehnologiei, ci din automatizarea sarcinilor repetitive, din timpul economisit și din mutarea angajaților către activități cu valoare adăugată mai mare, susțin autorii raportului Băncii Naționale.