Viza de flotant: restricții și eligibilitate. Când ai dreptul să votezi în altă circumscripție

Viza de flotant permite posesorului să voteze la alegerile locale și parlamentare în circumscripția unde își are reședința. Doar că persoanele care se regăsesc în situația amintită trebuie să îndeplinească o serie de condiții.

În primul rând, pentru a vot în circumscripția în care își au reședința, alegătorii își vor stabili domiciliul cu cel puțin șase luni înainte de data alegerilor. După care alegătorul se va înscrie în Registrul electoral cu cel mult 45 de zile înainte de data scrutinului. De menționat este faptul că votanții care s-au înscris în Registrul electoral cu noua adresă de reședință nu vor mai puta vota și la adresa de domiciliu.

Viza de flotant în contextul „turismului electoral”

Touși, chiar votantul nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota în circumscripția respectivă, pe listele suplimentare. Doar că, trebuie să-și fi stabilit reședința măcar cu șase luni înainte de data alegerilor.

Viza de flotant este acel document care certifică faptul că locuiește la o adresă pe care nu o deține în proprietate sau nu a încheiat un contract de închiriere pe numele lui. Totodată, viza de flotant îi dă dreptul posesorului să locuiască la adresa respectivă.

Însă, nu îi oferă și dreptul de proprietate sau închiriere asupra locuinței. Legislația în vigoare prevede ca persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate să treacă pe docume și adresa unde locuiește.

Potrivit Codului Civil, domiciliul este „adresa unde persoana declară că are locuința principală”. Reședința este „locul unde își are locuința secundară”. Reședința este stabiltiă prin viza de flotant, care se obține de la Evidența Populației a localității unde locuiește solicitantul.

Valabilitate și acte necesare

Viza de flotant se acordă pentru cel mult 12 luni și este valabilă atât timp cât persoana respectivă locuiește la adresa de reședință. După expirarea celor 12 luni, flotantul are dreptul să ceară prelungirea perioadei.

Înscrierea reședinței pe cartea de identitate se face numai la cererea persoanei care locuiește mai mult de 15 zile la o altă adresă decât cea menționată în documentul de identitate. Pentru obținerea vizei se vor depune următoarele acte la biroul Evidența Populației:

• cerere pentru viza de flotant (se poate obține și de pe site-ul primăriei);
• declarația pe proprie răspundere a solicitantului, din care să rezulte că locuiește mai mult de 15 zile pe lună la adresa respectivă;
• actul de identitate al solicitantului sau pașaportul;
• actul de identitate al găzduitorului (dacă este cazul);
• documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original și copie). În cazul în care spațiul de locuit nu aparține solicitantului, proprietarul trebuie să fie prezent la depunerea actelor, pentru a-și da consimțământul pe cerere;
• declarația pe proprie răspundere a găzduitorului din care să reiasă dacă la respectiva adresă au reședința persoane care nu aparțin aceleiași familii.

Poliția poate verifica reședința celor care solicită viză de flotant

Pentru a evita abuzurile, autoritățile au luat o serie de măsuri suplimentare. Viza de flotant a fost folosită și în scopuri ilegale, precum votarea pe mai multe liste. De asemenea și părinții care vor să-și înscrie copii la o școală mai bună recurg la obținerea vizei de flotant.

Ministerul Afacerilor Interne a stabilit în 2020 că în situația în care la aceeși reședință figurează mai mult de două persoane, autoritățile vor face verificări suplimentare pentru a stabili dacă flotanții locuiesc la adresa respectivă.

„În situaţia în care, din verificările efectuate de către poliţişti rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse. Aceste verificări vor fi dispuse şi în situaţia în care se înregistrează un număr mare de solicitări la aceeaşi adresă/adrese distincte”, preciza MAI, în 2020.

Numărul maxim de persoane care pot locui la o singură adresă

O lege promulgată anul trecut limitează numărul persoanelor înregistrate lao singură adresă la 10 persoane, legea se aplică și în cazul rudelor. Încălcarea acestei regule se sancționează cu amendă de la 75 la 150 de lei. Măsura a fost aplicată în contextul în care autoritățile au identificat nereguli grave. Într-un apartament din Capitală la o singură adresă figura peste 18.000 de persoane.

„Aceste situații în care peste o mie de persoane declară domiciliul într-un apartament de două persoane, această inițiativă legislativă este stric necesară pentru a asigura pe viitor o revenire la o normalitate necesară pentru dezvoltarea serviciilor digitale. Cifra zece privește doar acele persoane care nu pot să demonstreze o relație de rudenie cu un proprietar sau cu unul dintre coproprietari. Nu sunt vizate acele adrese în care locuiesc mai multe persoane în comun.

Fiecare proprietar are libertatea de a permite oricui membru de familie să își stabilească domiciliul, este vorba de acele persoane care nu pot stabili un grad de rudenie cu proprietarul. În 99% din situații, cifra 10 permite tuturor cetățenilor români să își exercite fără niciun fel de dificultăți drepturile constituționale”, a explicat Cătălin Giulescu, chestor în cadrul serviciului de Evidență a Populației din MAI.