LIFESTYLE

Vizitele lui Ceauşescu în SUA și relația strânsă cu președintele Nixon. Cum îi „bârfea” dictatorul pe americani

Vizitele lui Ceauşescu în SUA și relația strânsă cu președintele Nixon. Cum îi bârfea dictatorul pe americani

Vizitele lui Ceauşescu în SUA au fost patru la număr. Dictatorul român a avut discuţii oficiale cu trei preşedinţi americani, Richard Nixon, Gerald Ford şi Jimmy Carter. Dintre aceștia, cel mai bine s-a înțeles cu Nixon, în mandatul căruia a şi fost de două ori în SUA, în 1970 şi 1973. Celelalte două vizite au avut loc în 1975 şi 1979.

Prim călătorie a lui Nicolae Ceauşescu în SUA a avut loc în octombrie 1970. A fost invitat de preşedintele american Richard Nixon în SUA cu ocazia sesiunii jubiliare consacrată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea ONU.

Secretele celor patru vizite ale lui Ceauşescu în SUA. prima impresie: ”Mănâncă şi puţin, şi prost gătit”

Pe lângă întâlnirile oficiale, dictatorul şi soţia acestuia au vizitat fabrica de maşini Ford, dar şi parcul de distracţii Disneyland. Impactul primei experienţe americane pentru Ceauşescu a fost foarte mare, atât din punct de vedere politic, cât şi personal. A descoperit în America un mod de viaţă cu care nu era familiarizat şi care se deosebea profund de ceea ce cunoscuse el acasă sau în puţinele vizite în străinătate la care a participat până atunci.

Ceauşescu obişnuia să povestească în şedinţele comitetului executiv al PCR impresiile despre vizitele în străinătate.

„Ceea ce am mai remarcat este şi simplitatea lor în ceea ce priveşte mâncarea. Mănâncă şi puţin, şi prost gătit. În general, se servesc două feluri de mâncare; e departe de cum se face la noi. Se dă la început ceva, peşte, de regulă, şi o friptură. Dacă noi am da salata pe care mi-au dat-o la Casa Albă, s-ar face scandal.

La dineul care s-a oferit în onoarea şefilor de state şi guverne ni s-a dat o budincă din mălai. Vinul ni s-a servit în nişte pahare simple şi câte o jumătate de pahar de vin alb şi o jumătate de pahar de vin roşu. L-ai băut, să fii sănătos, nu ţi se mai dă. Aşa că, din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte bune. În general se bea puţin. În orice caz, la prânz nu se bea”, le-a spus Ceauşescu colegilor din conducerea Partidului Comunist.

Decizia inspirată din Statele Unite

Inspirat de ceea ce văzuse la americani, Ceauşescu a decis să scoată băuturile alcooolice din bufetele de la ministere, unde urma să se servească doar suc şi apă minerală.

”Ceea ce am mai văzut la ei în acest domeniu este că ei nu dau la nimeni pe gratis. Ei au admis 12 oameni care să mănânce gratis la Asociaţia de Politică Externă. În afară de aceştia au fost mulţi şi care a vrut să participe la dejun şi-au plătit dejunul cu 25 de dolari. Şi asta nu a fost numai aici, ci peste tot. Îl invită pe cutare, acesta se consideră onorat, dar îşi plăteşte tacâmul”, a mai spus Ceauşescu potrivit stenogramei şedinţei Comitetului Executiv al PCR din 29 octombrie 1970.

Fastul vizitei din 1973

A doua vizită pe tărâm american a fost organizată în perioada 4-7 decembrie 1973 şi a fost mult mai fastuoasă.

Gazdele americane i-au dat lui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale toate onorurile posibile. Din punct de vedere al protocolului, administraţia Nixon s-au purtat cu maximă curtoazie. Americanii n-au fost, însă, la înălţimea aşteptărilor lui Ceauşescu. Acesta îşi dorea clauza naţiunii celei mai favorizate, ce presupunea facilităţi vamale pentru produsele româneşti importate de SUA. Mai dorea, de asemenea, un credit de 500-600 milioane de dolari, cu dobândă mică.

În timpul vizitei s-au semnat unele documente oficiale, inclusiv unele menite să stimuleze relaţiile economice, dar clauza nu a reuşit să o primească.

Din documente americane de la Departamentul de Stat declasificate reiese că de fapt Ceauşescu se invitase la Casa Albă, oficiali de la Bucureşti presând administraţia americană să-l primească pe liderul român neapărat în anul 1973.

După deliberări, punând în balanţa forţelor avantajele şi dezavantajele, americanii au acceptat să-i facă pe plac. Pe timpul şederii la Washingon, familiei Ceauşescu i s-a pus la dispoziţie Blair House, una dintre cele mai frumoase reşedinţe. Acolo i-a primit Ceauşescu pe Hendrich Johannes Witteveen, preşedintele Fondului Monetar Internaţional şi Robert McNamara, preşedintele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Apoi a mers la Camera de Comerţ şi Industrie a SUA, unde a discutat cu oameni de afaceri americani.

Ceauşescu, lăudat de Nixon

A existat şi un dineu oficial în cadrul căruia preşedintele Richard Nixon nu s-a sfiit să îl laude pe Ceauşescu:

„Ceea ce vreau să spun, totuşi, este că distinsul nostru oaspete din seara aceasta, dintre toţi oamenii de stat din lume, a jucat unul dintre cele mai însemnate roluri ale unui om de stat de pe glob, prin faptul că a văzut ansamblul problemelor mondiale cu care suntem confruntaţi şi nu numai pe acelea care implicau propria sa ţară sau o altă ţară, cu al cărei conducător el putea discuta într-un anumit moment. El a dat dovadă de înţelepciune şi înţelegere şi a contribuit enorm la deschiderea unor dialoguri care, altfel, ar fi rămas, poate, închise pentru totdeauna“.

În cele patru zile cât a stat în SUA, Ceauşescu s-a întâlnit cu congresmeni, oameni de afaceri şi ziarişti, a vizitat fabrici şi uzine, dar şi oraşul New York.

Aici, cuplul prezidenţial român s-a cazat la hotelul Waldorf Astoria, unde a cerut şi a primit cel mai luxos apartament, rezervat capetelor încoronate. Programul de la New York i-a permis Elenei Ceauşescu o scurtă escapadă la cumpărături.

Violeta Năstăsescu, traducătoarea oficială a primei doamne a României, a afirmat ulterior că, de pe Fifth Avenue, a târguit cosmetice şi eşarfe pentru ea, fulare pentru soţ şi copii. Tot traducătoarea a precizat apoi că, la procesul de la Târgovişte, din decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu purta unul dintre fularele cumpărate de la New York, în 1973.

[email protected] Absolventă de Drept, dar atrasă iremediabil de jurnalism. Un drum lung, greu, dar întotdeauna frumos, fie că a fost vorba de jurnalism ... vezi toate articolele