Von der Leyen vrea să ne taie din fondurile europene, în plină criză bugetară. Reacții dure de la vicepreședinții români din PE

Von der Leyen vrea să ne taie din fondurile europene, în plină criză bugetară. Propunerea discretă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a reforma modul de alocare a aproape 400 de miliarde de euro din fondurile regionale a stârnit nemulțumirea a jumătate dintre statele membre, printre care și România.

Banii pe care Comisia i-ar economisi s-ar duce către proiectul de Apărare al Uniunii și către plata împrumuturilor realizate pentru PNRR-urile statelor, dar ar sacrifica fondurile destinate, de obicei, zonelor defavorizate ale Uniunii.

Von der Leyen vrea să ne taie din fondurile europene. Planul e criticat de guverne

Cu două săptămâni înainte de prezentarea propunerii pentru bugetul UE pe următorii șapte ani, 14 guverne, printre care Italia, Spania, Polonia și România, i-au trimis o scrisoare în care o avertizează pe Ursula von der Leyen să nu reducă finanțarea destinată regiunilor mai puțin dezvoltate.

Ele subliniază că doar un buget puternic și o metodologie de alocare pe regiuni pot asigura coeziunea și convergența economică pe termen lung în Uniune.

Voci influente din cadrul Comisiei Europene, precum responsabilii de buget și coeziune, au împărtășit aceeași îngrijorare privind pericolul comasării fondurilor agricole cu cele regionale.

Acest plan, care ar reuni două treimi din bugetul total al UE într-un singur mecanism național, este criticat de guverne, europarlamentari și grupuri de lobby, deoarece riscă să subordoneze interesele regiunilor administrației centrale și să slăbească controlul local asupra investițiilor.

Ce reacții au avut  vicepreședinții Parlamentului European, Nicu Ștefănuță (Verzii) și Victor Negrescu (PSD).

Nicu Ștefănuță: „Fondurile ar trebui să rămână dedicate reducerii decalajelor de dezvoltare”

Nicu Ștefănuță s-a declarat „complet împotriva” planului propus de Ursula von der Leyen, deși susține că e nevoie de înarmarea Europei. Potrivit acestuia, banii pentru acest proces nu ar trebui să vină de la coeziune, ci ar fi nevoie de un pachet special de fonduri.

„Eu sunt complet împotrivă, să fiu foarte sincer. Coeziunea europeană a fost menită să echilibreze zonele mai sărace cu cele mai bogate.

Din păcate, fondurile de coeziune au fost subutilizate și, de prea multe ori, transformate într-o pușculiță pentru gestionarea crizelor. Nu e corect să fie folosite exclusiv în situații de urgență, ar trebui să rămână dedicate reducerii decalajelor de dezvoltare.

Ceea ce propun eu (și colegii mei) este ca, dacă se inițiază un pachet special pentru Apărare, acesta să fie bugetat suplimentar, fără a tăia de la alocările curente pentru coeziune.”

Întrebat de ce și-ar dori un pachet separat pentru Apărare al UE, în condițiile în care statele europene au cedat deja în fața lui Trump și vor aloca bugete record de 5 % din PIB pentru Apărare, Nicu Ștefănuță a declarat că „sunt de acord cu întărirea separată a Europei pe partea de Apărare, pentru că pericolul rusesc este absolut real și absolut iminent, dar nu sunt de acord cu redistribuirea internă. Ar trebui să avem un pachet de tipul ”Next Generation” pentru investiții în zona asta.”

Victor Negrescu: „O greșeală personală a doamnei Ursula von der Leyen, care pare să nu înțeleagă contextul dificil pe care îl traversăm la nivel european”
Victor Negrescu a prezentat pe larg contextul deciziei Ursulei von der Leyen, pe care o contestă, susținând că este inechitabilă.

„Această nouă propunere bugetară va conduce la o tăiere semnificativă a fondurilor pentru coeziune, dar și la comasarea programului dedicat dezvoltării zonelor rurale cu politica de dezvoltare comunitară.

Mai multe state urmează să fie afectate direct, inclusiv România, care a beneficiat, în ultimii ani, de fonduri consistente de coeziune, undeva pe la 40 de miliarde de euro alocați țării noastre doar prin această politică comună.

O serie de state, mai ales cele beneficiare, se opun acestei măsuri pe care executivul european intenționează să o adopte, la fel și reprezentanții Comitetului European al Regiunilor și Parlamentul European.

Practic, suntem uniți în a ne opune unei astfel de propuneri. Justificarea Comisiei Europene este, în primul rând, că bugetul UE e în dificultate deoarece trebuie să plătească dobânzile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR).

Începând cu anul 2027, 20 % din bugetul anual al UE ar merge către plata acestor dobânzi. Totodată, Comisia spune că Europa de astăzi are alte priorități, precum Apărarea și competitivitatea, și că, în consecință, e nevoie de o realocare a fondurilor.”

Cine ar fi cei mai afectați

Principalii afectați sunt beneficiarii din zonele rurale și fermierii, în condițiile în care aceste categorii sociale, afectate de sărăcie, au fost seduse de extrema dreaptă.

Întrebat dacă, în opinia lui, pare că Ursula von der Leyen a învățat ceva în urma propriilor greșeli din anii trecuți, care au facilitat avântul extremiștilor, Victor Negrescu a răspuns că „în propunerea Comisiei Europene se dorește inclusiv tăierea Fondului Social European, deci sunt mai multe elemente de risc pentru țara noastră și pentru categoriile menționate de dumneavoastră, care, într-adevăr, vor avea cel mai mult de suferit. În această logică, este evident că ceea ce propune Comisia Europeană este o greșeală. Mai presus de orice, aș zice că e o greșeală personală a doamnei Ursula von der Leyen, care pare să nu înțeleagă contextul dificil pe care îl traversăm la nivel european.

Oamenii au așteptări legitime și trebuie să contracarăm discursul xenofob, naționalist sau rasist care prinde teren în toată Europa. Pentru a recâștiga încrederea oamenilor, trebuie să le arătăm că alocăm resurse și dezvoltăm politici acolo unde este nevoie de ele.”