LIFESTYLE

Creșterea nivelului mărilor se accelerează, iar acum cercetătorii știu care este principalul motiv. Nu este doar topirea ghețarilor

Creșterea nivelului mărilor se accelerează iar acum cercetătorii știu care este principalul motiv. Nu este doar topirea ghețarilor
Creșterea nivelului mărilor

O reexaminare detaliată a datelor științifice a arătat că ritmul creșterii nivelului mării se accelerează, iar principalul factor nu este cel la care v-ați putea gândi. Cu toate că topirea ghețarilor și reducerea calotelor glaciare sunt recunoscute ca factori care contribuie la creșterea nivelului mării, expansiunea lentă și constantă a oceanelor noastre este adesea trecută cu vederea. Totuși, acest fenomen este principala cauză a creșterii nivelului mării la nivel global, arată cercetările publicate în revista Science Advances și citate de Science Alert.

Pe măsură ce apa oceanului se încălzește, aceasta se dilată – un proces cunoscut sub numele de expansiune termică –, ceea ce înseamnă că volumul apei de mare crește.

Această expansiune a apei este cauza principală a creșterii nivelului mării, susțin cercetătorii într-un studiu recent.

Analiza, realizată de o echipă internațională de oameni de știință, ajută la rezolvarea unor discrepanțe observate în studiile anterioare privind nivelul mării, unde principalii factori – inclusiv topirea gheții și încălzirea oceanelor – nu explicau pe deplin creșterea observată, arată Science Alert.

„De ani de zile, a existat o diferență frustrantă între cât de mult se observă că nivelul oceanelor crește și cât puteam explica prin cauze individuale”, spune inginerul mecanic John Abraham, de la Universitatea St. Thomas din SUA.

„Acest studiu arată că, cu instrumente mai bune, procese îmbunătățite și o analiză mai inteligentă, acest decalaj de cunoștințe poate fi eliminat. Acum putem explica creșterea nivelului mării cu o încredere mai mare.”

Acest proces este cunoscut sub denumirea de echilibrare a bugetului global al nivelului mediu al mării (GMSL).

Verificarea coerenței cifrelor este o metodă de a valida datele colectate de oamenii de știință și de a ne asigura că nu omitem nimic în înțelegerea factorilor care determină creșterea nivelului mării.

Aceasta contribuie la îmbunătățirea proiecțiilor realizate cu modele climatice care simulează impactul creșterii nivelului mării în timp și la nivel global – astfel încât să putem lua măsuri.

Cercetătorii și-au împărțit analiza în trei perioade: o perspectivă pe termen lung între anii 1960 și 2023 (acoperită de măsurători cu mareografe și sateliți), perioada 1993-2023 (epoca imaginilor satelitare) și perioada 2005-2023 (ani în care s-au folosit balize oceanografice cunoscute sub numele de Argo floats).

Din 1960, datele arată că nivelul mediu global al mării a crescut în medie cu 2,06 milimetri (0,08 inch) pe an.

Cu toate acestea, această creștere se accelerează: între 2005 și 2023, nivelul mării a crescut cu 3,94 milimetri (0,16 inch) pe an – aproape dublul ratei medii. În ceea ce privește factorii care contribuie, expansiunea oceanelor încălzite este responsabilă pentru 43% din această creștere, au constatat cercetătorii.

Topirea ghețarilor montani reprezintă 27%, Calota Glaciară din Groenlanda 15%, iar Calota Glaciară Antarctică 12%. Restul de 3% se datorează modificărilor în stocarea apei pe uscat.

Accelerarea creșterii nivelului mării în ultimii ani este determinată în principal de expansiunea oceanelor încălzite

Analiza observațiilor istorice privind nivelul mării a arătat că accelerarea creșterii nivelului mării în ultimii ani este determinată în principal de expansiunea oceanelor încălzite (linie roșie), urmată de topirea ghețarilor montani (linie maro). Inserția arată cum discrepanțele în bugetul GMSL s-au redus în timp, pe măsură ce înțelegerea noastră asupra creșterii nivelului mării s-a îmbunătățit. (Zheng et al., Sci. Adv., 2026)
Cercetătorii atribuie progresele în tehnologia de colectare a datelor și metodele de analiză capacității de a echilibra corect bugetul GMSL. De exemplu, imaginile satelitare cu rezoluție mai mare au îmbunătățit estimările privind extinderea topirii ghețarilor la nivel mondial.

„Deși studiile anterioare au închis bugetul GMSL, rezultatele lor diferă din cauza alegerii diferite a seturilor de date”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.

„Estimările actualizate ale comunității științifice reconciliate elimină diferențele dintre metodele multiple de estimare, reduc erorile aleatorii induse de o singură sursă și diminuează divergențele datorate alegerii setului de date.”

Aceste tendințe vor continua pentru o perioadă considerabilă de timp, avertizează cercetătorii. Chiar dacă emisiile vor fi reduse rapid, oceanele lumii vor continua să se încălzească cel puțin încă jumătate de secol, arată modelele climatice.

Cercetătorii solicită continuarea eforturilor pentru colectarea mai multor date privind stocarea apei pe uscat (inclusiv rezervoare și sisteme de irigații) și pentru identificarea diferențelor regionale în creșterea nivelului mării.

Toate aceste informații contribuie la o perspectivă mai bine informată asupra pericolelor pe care le reprezintă creșterea nivelului mării, în special pentru populațiile cele mai vulnerabile. Se estimează că milioane de vieți și mijloace de trai vor fi amenințate în următoarele decenii.

Efectele pe termen lung vor afecta întreaga planetă, indiferent dacă oamenii trăiesc sau nu în apropierea oceanului. Creșterea nivelului mării va perturba rețelele alimentare, legăturile comerciale și distribuția populației.

Un anumit grad de pagube este acum inevitabil, însă amploarea acestora nu este încă determinată.

Reducerea emisiilor pentru a limita încălzirea globală va face diferența, iar o înțelegere completă a dimensiunii problemei este esențială pentru a limita impactul.

„Accelerarea creșterii nivelului mării reprezintă un pericol semnificativ pentru regiunile costiere joase”, scriu cercetătorii.

„Înțelegerea cauzelor creșterii nivelului mării este indispensabilă pentru proiecțiile schimbărilor viitoare ale nivelului mării și susține eforturile de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice.”

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

claudiu.popa@mediaflux.ro - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele