UPDATE: Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, repinsă de senatori. Dezbateri la moțiunile împotriva lui Bolojan, Miruță și a Acordului Mercosur
Urmează o zi extrem de importantă în Parlamentul din România. Pe masa dezbaterilor se află trei moțiuni simple: împotriva premierului Ilie Bolojan, împotriva și ministrului Apărării Naționale Radu Miruță și împotriva Acordului UE-Mercosur.
UPDATE: Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, repinsă de senatori
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, a fost repinsă, luni seară, de senatori.
Din totalul de 117 senatori prezenţi, au votat în favoarea moţiunii simple 44 de senatori, iar împotrivă 73 de senatori.
UPDATE: A început dezbaterea pe moțiunea împotriva ministrului Radu Miruță
A început dezbaterea moțiunii împotriva ministrului Radu Miruță. Textul moţiunii a fost citit de senatorul PACE – Întâi România Ştefan Borţun.
Intitulată „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
Ministrul Miruță a spus că subiectul moțiunii este „inventat, ambalat politic” și că au transformat un fake news într-o moțiune.
România trece printr-un moment de cumpănă în care unii ne vor slabi, dezinformați și dezbinați. România nu devine superputere dacă ne ascundem în păduri și ne declarăm patrioți prin vorbe, a spus ministrul. El i-a acuzat pe parlamentarii AUR că nu livrează nimic în afară de „gargară.
PSD nu a luat cuvântul la dezbaterea moțiunii. AUR l-a acuzat pe Miruță că a făcut publice informații confidențiale, cum ar fi amplasamentul unui depozit de muniții din Craiova.
PNL a spus că nu va vota o moțiune depusă de „cei ce nu iubesc România”. USR a transmis că dușmanii României vor să fim o țară coruptă, de aceea sunt atacați miniștrii USR:
Noi apărăm românii, voi răspândiți fake news.
UPDATE: Moţiunea simplă privind Educația, respinsă cu scandal
Moțiunea simplă pe educație a fost respinsă. A fost scandal pe procedura de vot. Președintele de ședință a anunțat vot electronic secret, dar mai mulți parlamentari au cerut vot cu bilă.
La votul electronic, 44 senatori au votat pentru și 74 împotrivă. Au fost și două abțineri.
Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, a spus că moțiunea se referă doar la bursele pentru studenți, nu și la alte probleme din sistemul universitar.
Moțiunea se referă la finanțarea pentru studenți. E important, dar sunt probleme importante de dezbătut în învățământul superior. Studenții au nevoie de sprijin și de aceea există burse sociale. De burse beneficiază 40.000 de studenți. Facultățile primesc 1,5 miliarde lei bani de la Guvern pentru burse. Ne-am dori să fie burse mai multe și mai mari? Cu siguranță.
Dar statul nu e o entitate străină, statul suntem noi și ceea ce plătește ce e peste ce are sunt împrumuturi. Orice creștere permanentă trebuie făcută treptat. Dincolo de burse, finanțarea învățământului superior este substanțială, a spus Bolojan.
Din paginile moțiunii nu am citit nimic din ceea ce ar trebui să ne preocupe la învățământul superior. Trebuie îmbunătățită recrutarea academică, e nevoie de cercetare, inovare, colaborare cu mediul de afaceri. Învățământul superior depinde de calitatea din preuniversitar. Politicile publice din educație trebuie gândite ca un ansamblu, a continuat el.
Da, banii pentru educație trebuie să fie mai mulți, dar corelați cu calitatea și adaptarea la piața muncii, a mai spus premierul.
UPDATE: Moţiunea simplă privind Acordul Mercosur, respinsă de Senat
Moţiunea simplă a primit la vot, din 115 senatori prezenţi, 38 de voturi ”pentru”, 52 de voturi ”contra” şi 25 de abţineri.
Ministrul vizat de moţiunea simplă, Oana Ţoiu, nu a fost prezentă la dezbateri, fiind plecată într-o vizită de lucru, la Londra.
Poziţia Guvernului a fost prezentată de ministrul Economiei, Irineu Darău, de la USR, însă la dezbateri a fost prezent şi premierul Ilie Bolojan.
UPDATE: Ilie Bolojan, discurs în Plenul Parlamentului la moţiunea simplă privind acordul Mercosur
Premierul Ilie Bolojan a transmis, luni, în plenul Senatului, la moţiunea simplă privind acordul Mercosur, că semnatarii fac prin această moţiune ceea ce fac de ani de zile, şi anume sădesc spaime în rândul celor care nu ştiu detaliile, el precizând că ori nu înţeleg nimic, ori o fac cu bună ştiinţă.
Moţiunea pe tema acordului între Uniunea Europeană şi ţările Mercosur este în linie cu întreaga politică a semnatarilor: ei ştiu exact cum nu este bine, dar niciodată nu oferă o soluţie reală. Întreaga construcţie a textului moţiunii pare să spună că semnatarii au aflat despre acest acord cu ţările Mercosur abia atunci când Uniunea Europeană a anunţat încheierea negocierilor. Realitatea este că acest acord – unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, este în proces de negociere încă dinainte ca România să devină membră a Uniunii Europene, a declarat premierul Ilie Bolojan în plenul Senatului.
Premierul a comentat textul moţiunii, care spune că suntem condamnaţi să ne agăţăm de o „locomotivă europeană”, în urma căreia suntem „un biet vagon de marfă”.
Adevărul factual este acela că o vreme şi noi am fost în cabina acestei locomotive. În 2019, când noi am deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului European, anunţam la finalul mandatului că am încheiat negocierile cu ţările Mercosur. România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri care au avut loc pe parcursul jumătăţii de an în care am deţinut preşedinţia. Vorbim de ceva întâmplat în urmă cu 7 ani. Nimeni nu a fost îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public atunci dacă e bine sau e rău, dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă, a subliniat el.
Potrivit lui Bolojan, la finalul anului trecut, pe 19 decembrie, când preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că România este în favoarea acestui acord a fost linişte, nimeni nu s-a îngrijorat, nu a existat nicio declaraţie politică.
”Să ne fie clar tuturor: acesta este un tratat economic, care vine – ca orice în viaţă – cu riscuri şi cu oportunităţi. Obiectivul nostru este să ne gestionăm riscurile şi să ne maximizăm oportunităţile”, a afirmat Bolojan, precizând că, în privinţa riscurilor, inclusiv în urma demersurilor României, acest tratat a mai căpătat câteva pârghii de control pentru noi, pe ultima sută de metri, tocmai pentru a proteja piaţa europeană în momentul în care se va deschide pentru ţările Mercosur, pe o durată care se va întinde pe 10 sau 15 ani”, a menţionat Ilie Bolojan.
Premierul a arătat că mercosur înseamnă controale serioase şi dese la produsele alimentare venite din ţările Mercosur, ca să ne asigurăm că importăm alimente produse la aceleaşi standarde înalte de calitate ca şi în Uniunea Europeană. Aceste controale vor avea loc inclusiv la producători, în America de Sud, dar şi posibilitatea de a interveni direct în piaţă atunci când cota de piaţă a importurilor din ţările Mercosur se modifică.
”Noi, România, vom avea la dispoziţie 3,8 miliarde de Euro pentru a putea despăgubi fermieri de-ai noştri în cazul în care au de suferit în vreun fel din cauza concurenţei din ţările Mercosur”, a adăugat Bolojan.
”Semnatarii fac prin această moţiune ceea ce fac de ani de zile: sădesc spaime în rândul celor care nu ştiu nici detaliile acordului cu ţările Mercosur, nici cum funcţionează economia mondială. Ei ori nu înţeleg nimic, ori o fac cu bună ştiinţă. Şi mi-e greu să spun care variantă ar fi mai scuzabilă pentru oameni care au acces la informaţie adevărată”, a mai afirmat premierul.
”Vom fi o ţară cu adevărat prosperă, abia atunci când vom fi mai competitivi, când vom produce mai mult şi vom vinde mai mult din ceea ce producem. Şi ca să putem vinde ceea ce producem ca ţară, avem nevoie de pieţe de desfacere, iar tratatul cu ţările Mercosur exact asta face: deschide pentru Uniunea Europeană şi pentru România o piaţă imensă. În egală măsură deschide o piaţă pentru companii din restul Europei. Depinde de noi să folofim aceste oportunităţi ”, a spus premierul în final.
UPDATE: Comisia de Externe a Senatului a dat un aviz negativ moţiunii depuse de Opoziţie pe subiectul Mercosur
Liderul senatorilor USR, Ştefan Pălărie, a anunţat, luni, că în Comisia de Externe a Senatului s-a dat un aviz negativ moţiunii depuse de Opoziţie pe subiectul Mercosur. Decizia privind dezbaterea sau nu a moţiunii simple urmează să se dea în Biroul Permanent al Senatului.
”Avem în acest moment la Senatul României trei moţiuni simple. Noutate este că în acest moment Comisia de Externe a Senatului, a dat un aviz negativ, cel puţin privitor la moţiunea depusă pe subiectul Mercosur”, a anunţat Pălărie, la Senat.
”O să vedem în Biroul Permanent care va începe în câteva minute, care va fi decizia politică de a susţine în continuare această dezbatere şi dezbaterea moţiunii pe Mercosur, sau în cazul şi în baza avizului negative, de a o respinge”, a mai spus liderul senatorilor USR.
Moțiune împotriva lui Ilie Bolojan
Moţiunea simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, criticat că a redus, într-un context inflaţionist, „sprijinul social” pentru studenţi, accesul la educaţie devenind „tot mai dependent” de venitul familiei, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Intitulată „Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”, moţiunea, anunţată încă din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlametari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
„În ultimii ani, România a reuşit o performanţă rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generaţia care ar trebui să îl construiască. Elevii şi studenţii sunt invocaţi în discursuri, dar eliminaţi din bugete, lăudaţi în campanii, dar abandonaţi în politici publice. Sub conducerea ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, educaţia a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecţie, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare.
Ilie Bolojan ştie, oficial şi documentat, cât costă să fii student în România. Datele publice arată că un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a putea rămâne în sistemul educaţional. Nu pentru confort, nu pentru distracţie, ci pentru mâncare, cazare, transport şi materiale de studiu.
Cu toate acestea (…), bursele acoperă mai puţin de jumătate din necesarul minim, fondurile pentru burse au fost reduse, facilităţile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an, de parcă viaţa ar fi suspendată în vacanţă”, se arată în textul moţiunii.
Potrivit iniţiatorilor, „diferenţa dintre cât costă viaţa şi cât oferă statul este împinsă, cu nonşalanţă, în spatele studenţilor şi al familiilor lor”.
„Este o politică simplă: ştim cât costă educaţia, dar nu o plătim. Ni se spune că este austeritate, că nu sunt bani, că trebuie strânsă cureaua. Curios este că această curea este strânsă mereu în acelaşi loc, pe stomacul studenţilor. Niciodată pe birocraţie, niciodată pe ineficienţă, niciodată pe privilegiile administrative. Sub conducerea actuală, educaţia este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiţie strategică.
Iar când educaţia este tăiată, nu se face economie, se face export de inteligenţă. Abandonul universitar este efect colateral sau politică tacită? Ministerul Educaţiei pare să accepte tacit ideea că unii studenţi vor abandona, alţii vor pleca din ţară, iar restul se vor descurca. Aceasta nu este o strategie, este o renunţare administrativă. Fiecare student care abandonează nu este un cost evitat, ci o pierdere pentru stat. Fiecare tânăr care pleacă nu este mobilitate europeană, ci eşec naţional„, se detaliază în moţiune.
Semnatarii punctează că, deşi premierul Ilie Bolojan este ministru interimar al Educaţiei, „studenţii care sunt afectaţi de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viaţă, nu mandate”.
„Interimatul nu este o scuză pentru lipsa de viziune, nu este un certificat de imunitate politică, nu suspendă responsabilitatea faţă de o generaţie întreagă. Educaţia este guvernată ca o problemă contabilă. În educaţie, cifrele pot arăta bine exact atunci când lucrurile merg prost. Când studenţii abandonează, bugetul se echilibrează, când tinerii pleacă, presiunea dispare, când sărăcia devine normalitate, statistica arată stabilitate.
Aceasta nu este guvernare, este administrarea declinului cu rapoarte frumos ambalate. Senatul României constată că sub mandatul ministrului interimar al Educaţiei, domnul Ilie-Gavril Bolojan, studenţii au fost trataţi ca variabilă de ajustare bugetară.
Sprijinul social pentru educaţie a fost redus într-un context inflaţionist, accesul la educaţie a devenit tot mai dependent de venitul familiei, iar viitorul a fost amânat în numele prezentului contabil”, susţin cei 41 de senatori ai Opoziţiei semnatari ai documentului.
În opinia acestora, deşi moţiunea nu produce demisii automate, „produce responsabilitate politică”.
„Grupul de senatori PACE Întâi – România solicită recunoaşterea oficială a costurilor reale ale vieţii de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse şi facilităţi, introducerea unui mecanism de protecţie socială pentru studenţii vulnerabili, încetarea politicilor de austeritate aplicate educaţiei fără măsuri compensatorii, numirea unui ministru al Educaţiei cu mandat deplin şi viziune pe termen lung. PACE Întâi – România îşi exprimă dezacordul ferm faţă de modul în care este gestionată Educaţia sub conducerea ministrului interimar Ilie Bolojan şi avertizează că o generaţie pierdută nu se recuperează prin comunicate de presă”, se mai transmite în document.
Moțiune împotriva ministrului Apărării
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, în care este criticată gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind „potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda”, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, potrivit site-ului forului legislativ.
Intitulată „Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
„România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilităţi directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene şi stabilitatea regională.
n acest context, orice declaraţie publică privind posibila angajare a forţelor armate române în teatre de operaţii îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operaţional şi politic, şi nu al unor speculaţii sau exerciţii de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calităţii actului de conducere şi comunicare publică în domeniul apărării naţionale, ca urmare a declaraţiilor şi poziţiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruţă, reprezentant al USR”, se arată în textul moţiunii.
Potrivit documentului, „România, ca stat membru NATO şi UE, se găseşte într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relaţiilor transatlantice şi între puterile globale, de evoluţii incerte în arhitectura de securitate euroatlantică, dar şi de discuţii la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda”.
„Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a emis declaraţii publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligaţiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal şi de interoperabilitate cu NATO şi UE, aşa cum cer standardele diplomatice.
Declaraţiile publice ale ministrului Radu Miruţă sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detaşări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT şi ulterior supusă votului Parlamentului.
În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existenţa unui mandat NATO sau ONU, precum şi impactul asupra capacităţilor operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acţionat cu o neglijenţă politică incompatibilă cu funcţia deţinută.
O astfel de conduită contravine principiilor constituţionale privind controlul civil asupra armatei şi rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe„, se detaliază în moţiune.
Moțiune simplă privind Acordul UE – Mercosur
Intitulată „Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”, moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE – Întâi România şi şase neafiliaţi)
„Conform Legii nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament şi Guvern în afaceri europene, Guvernul are obligaţia de a informa Parlamentul şi de a transmite mandatul de negociere către comisiile de specialitate, în baza cărora Legislativul trebuia să emită o opinie. (…) Conform articolului 91 din Constituţie (având în vedere că acordul UE-Mercosur are un caracter mixt – şi economic, dar şi politic, care nu este de competenţa exclusivă a Bruxelles-ului), acest acord va trebui ratificat de Parlament, lucru care nu este deloc evident că se doreşte.
Susţinerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. Nu am fost chemaţi să discutăm nici oportunitatea, nici condiţiile sau limitele unei asemenea susţineri, ceea ce a permis Guvernului să construiască un mandat informal, transmis prin Ministerul Afacerilor Externe către reprezentantul României în COREPER II. O decizie cu impact major asupra agriculturii şi industriei a fost mutată din spaţiul deliberării politice în cel al procedurii administrative„, se mai arată în moţiune.
Senatorii opoziţiei explică efectele „expunerii României la o competiţie directă cu state precum Brazilia, Uruguay sau Argentina, unde energia industrială este subvenţionată masiv, iar certificatele de carbon reprezintă o necunoscută, care va conduce la închiderea relativ rapidă a producţiei din România”.
„Ţara noastră încă are capacitatea de a produce bunuri complexe, însă, pe fondul costurilor energetice disproporţionate, vom pierde această oportunitate şi vom ajunge o naţiune lipsită de suveranitate economică. În ceea ce priveşte producătorii, relocarea către pieţele din Asia de Sud-Est sau Africa de Nord va fi pasul cel mai la îndemână şi de înţeles.
De aceea, domnule prim-ministru, când costul energiei este de 3 sau chiar 4 ori mai mare decât în ţările cu care vreţi să „ne puneţi împreună”, logica vă contrazice: rezultatul nu are cum să fie dezvoltarea, ci autodistrugerea pe fondul unei concurenţe neloiale. Când marii producători europeni vor alege furnizori de materiale prime din America Latină, fabricile din România vor deveni monumente ale dezindustrializării„, se detaliază în textul moţiunii.
Iniţiatorii moţiunii susţin că „Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile”.
„România se află exact în această categorie. Cine câştigă din acest acord? Industria altora. Cine pierde? Fermierul român, producătorul mic şi agricultura românească. Având în vedere toate cele expuse anterior, solicităm Guvernului şi tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice deţinătoare să facă publice, de îndată, toate actele şi documentele care au format poziţia României de susţinere a acordurilor Mercosur, inclusiv cele prin care s-au mandatat reprezentanţii naţionali în organismele Uniunii Europene, precum şi cele prin care au fost validate deciziile privitoare la aceste acorduri”, se transmite în moţiune.
