Ziua decisivă pentru recuperarea tezaurului României ținut ilegal la Moscova. Rezoluție în Parlamentul European | UPDATE

Ziua decisivă pentru recuperarea tezaurului României ținut ilegal la Moscova. În Parlamentul European urmează ca joi să se dezbată și voteze o rezoluție privind returnarea tezaurului furat de Rusia. Conform agendei sesiunii plenare a Parlamentului European, reunit la Strasbourg, rezoluția aflată pe ordinea de zi a fost inițiată de eurodeputatul Eugen Tomac.

UPDATE: Eurodeputații au cerut Rusiei restituirea aurului românesc

Eurodeputaţii au cerut joi dimineaţă la unison, în cadrul unei dezbateri emoţionale din cadrul Parlamentului European, ca Rusia să returneze integral tezaurul României şi ca executivul UE şi alte instituţii europene abilitate să facă tot posibilul pentru a sprijini acest demers, transmite Agerpres.

Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârşitoare eurodeputaţi români, a reprezentat prima punere pe tapet a chestiunii tezaurului României însuşit ilegal de Rusia în Parlamentul European. Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat în cuvântul său introductiv că vorbeşte în numele Înaltului Reprezentant UE pentru acţiune externă şi politica de securitate, Josep Borrell.

„Aţi invitat Comisia Europeană să ia cuvântul în legătură cu returnarea tezaurului naţional al României de către Rusia. Tezaurul a fost transferat imperiului ţarist pentru a fi protejat, însă nu a fost returnat niciodată în întregime României, nici de URSS, nici de Federaţia Rusă”, a reamintit înaltul oficial UE.

„Uniunea Europeană e pregătită să sprijine autorităţile române în recuperarea integrală a tezaurului dacă acestea o vor solicita”, a subliniat Elisa Ferreira. Ea a atras însă atenţia că „războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la suspendarea mecanismelor de cooperare” cu Moscova.

Ea a deplâns faptul că războiul împotriva Ucrainei „este o crimă şi o încălcare sfruntată a dreptului internaţional” şi a reamintit că „măsurile împotriva Rusiei includ pachetul cel mai mare de sancţiuni adoptat de UE”.

Eurodeputatul Eugen Tomac le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea dezbaterii şi adoptarea unei rezoluţii şi în special lui Traian Băsescu pentru că a coordonat miercuri negocierile „pentru a avea un document cu valoare istorică în PE”.

„Sunt onorat că avem în PE o dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect, întrucât este unic în istoria relaţiilor internaţionale”, a spus Tomac, care a vorbit în numele grupului Partidului Popular European.

„O parte din bunurile culturale şi religioase au fost returnate în perioada sovietică, însă aurul României este şi astăzi sechestrat în Rusia, peste 91,5 tone de aur”, a reamintit el.

„Cine dacă nu Rusia se pricepe să dezinformeze, să denatureze trecutul, să fure teritorii?”, a întrebat el retoric în plenul PE.

Dosarul, devine subiect de interes european

Astfel, în sesiunea de la Strasbourg de joi 14 martie, va fi dezbătută și votată rezoluția „Returnarea tezaurului național al României, însușit în mod ilegal de Rusia”.

Tomac, declara săptămâna trecută că iniţiativa se înscrie în contextul în care Uniunea Europeană şi-a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa.

„În acest context, am luat decizia de a propune o serie de acţiuni prin care să facem cunoscută chestiunea tezaurului Băncii Naţionale a României şi a întregului nostru tezaur aflat la Moscova. În momentul de faţă am reuşit să prezentăm tuturor europarlamentarilor două volume complete în limba engleză, publicate de Banca Naţională a României şi, mai mult decât atât, să iniţiem chiar o rezoluţie (…) prin care să creăm mecanismele necesare pentru ca dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european”, a explicat el.

Această rezoluție ar putea fi un instrument important pentru România după ce se va încheia războiul din Ucraina, când UE va relua relațiile cu Rusia. Este pentru prima oară când această chestiune a Tezaurului ajunge să fie discutată la un asemenea nivel.

Ziua decisivă pentru recuperarea tezaurului României ținut ilegal la Moscova

În baza unui acord cu Rusia, țară aliată pe atunci, România a trimis la Moscova în decembrie 1916 şi în iulie 1917 nu mai puțin de 91,5 tone de aur fin. Angajamentul semnat prevedea ca aurul să fie returnat la cererea proprietarului, lucru care nu s-a mai întâmplat.

În decursul anilor, țara noastră a întreprins mai multe demersuri oficiale pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova, numai că demersurile s-au lovit de opacitatea Moscovei.

Demn de semnalat este și faptul că, în contextul războiului din Ucraina, active de circa 260 de miliarde de euro ale Băncii Centrale a Rusiei (cash și instrumente financiare) au fost imobilizate în jurisdicțiile țărilor G7 și UE, peste o treime dintre acestea fiind „înghețate” în Uniunea Europeană.

Conținutul tezaurului sechestrat de ruși

Ca istoric al tezaurului. primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei.

În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri).

În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul.

În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.