Ziua Pământului, sărbătorită sâmbătă, 22 aprilie. Activități de conservare și ecologizare pe tot globul

În fiecare an, din 1970, sărbătorim la nivel mondial Ziua Pământului, adică ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite.

Ziua Pământului, sărbătorită sâmbătă, 22 aprilie

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.

După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. În 2017, de Ziua Planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot “adopta” părți ale planetei.

Activități de conservare și ecologizare pe tot globul

Voluntari din zeci de state au în plan acţiuni de plantare de arbori, de strângere a gunoaielor sau de impulsionare a guvernelor pentru intensificarea acţiunilor privind combaterea schimbărilor climatice cu prilejul Zilei Planetei Pământ, marcată în acelaşi timp şi de avertizările oamenilor de ştiinţă legate de viitoare episoade de vreme severă şi de temperaturi record preconizate pentru anul acesta, informează Reuters.

Ziua Planetei Pământ, ajunsă la cea de-a 54-a ediţie şi care va fi marcată oficial sâmbătă, a prilejuit o săptămână de activităţi de conservare şi ecologizare desfăşurate în diferite locuri de pe glob, precum şi festivaluri care încep vineri la Roma şi Boston.

Mii de persoane sunt aşteptate vineri la Londra pentru a participa timp de patru zile la evenimente reunite sub denumirea ”Big One”, organizate de gruparea activistă Extinction Rebellion. La Washington este programat un marş pentru a-l convinge pe preşedintele Joe Biden să îşi ia angajamentul cu privire la încetarea utilizării combustibililor fosili.

Sâmbătă, voluntarii vor demara, de asemenea, campanii majore de curăţenie în zona lacului Dal din oraşul indian Srinigar, precum şi în oraşul devastat de uragan Cape Coral, din statul american Florida.

Promisiunile lui Biden

Joe Biden a promis joi că va creşte ajutorul acordat de Statele Unite ţărilor în curs de dezvoltare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentru a sista defrişările din pădurea amazoniană de pe teritoriul Braziliei, în timpul unei reuniuni cu lideri ai celor mai mari economii ale lumii.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a spus reprezentanţilor statelor participante la Forumul Economiilor Majore că este necesar un ”progres considerabil în acţiunea climatică” pentru a limita creşterea temperaturilor la 1,5 grade Celsius. El a avertizat într-un mesaj înregistrat şi dedicat Zilei Planetei Pământ că ”părem convinşi să distrugem”.

Ziua Pământului de anul acesta este marcată la câteva săptămâni după un episod de vreme extremă, cu temperaturi record de 45,4 grade Celsius, survenit în Thailanda şi un alt val de caniculă în India, unde cel puţin 13 persoane au murit din cauza insolaţiei la o ceremonie desfăşurată weekendul trecut.

Oamenii de ştiinţă au avertizat săptămâna aceasta că valuri de caniculă mortale pun ”o povară fără precedent” asupra agriculturii, economiei şi sănătăţii publice din India, subminând totodată eforturile îndelungate ale acestei ţări de a reduce sărăcia, inegalitatea şi boala.

Temperaturile medii globale ar putea atinge valori record anul acesta sau în 2024, determinate de schimbările climatice şi de anticipata revenire a fenomenului meteorologic ”El Nino”, au precizat joi oamenii de ştiinţă.

Mesajul lui Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia, sâmbătă, într-un mesaj cu prilejul Zilei Pământului, că degradarea mediului atrage costuri umane şi materiale imense, motiv pentru care trebuie să găsim timp şi resurse pentru a o preveni.

„Ziua Pământului, marcată pe 22 aprilie la nivel global, reprezintă un nou prilej de a trage un semnal de alarmă pentru a trata cu prioritate provocările privind mediul, un subiect legat direct de bunăstarea şi sănătatea noastră. Planeta noastră se confruntă cu accelerarea schimbărilor climatice, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea nesustenabilă în centrele urbane, poluarea aerului şi poluarea cu plastic. Degradarea mediului atrage costuri umane şi materiale imense şi, de aceea, în ciuda crizelor şi provocărilor multiple pe care le traversăm, trebuie să găsim timp şi resurse pentru a o preveni”, se arată în mesajul şefului statului, transmis AGERPRES de Administraţia Prezidenţială.

Klaus Iohannis a subliniat că la nivelul Uniunii Europene scopul propus este de atingere a neutralităţii climatice până în 2050.

„În calitate de preşedinte al României, am contribuit direct la negocierile din cadrul Consiliului European în urma cărora România a primit fonduri substanţiale dedicate protecţiei mediului şi tranziţiei verzi. Este nevoie de o accelerare a eforturilor autorităţilor din România în a utiliza această finanţare şi, de aceea, fac un apel la toate instituţiile publice centrale şi locale să se mobilizeze pentru ca românii să beneficieze din plin şi la timp de finanţarea europeană verde. Prin accesarea fondurilor europene şi implementarea adecvată a unor proiecte legate de ape uzate, împăduriri, energie verde sau eficienţă energetică vom contribui la un mediu mai sănătos, creşterea confortului în casele noastre, sănătatea publică şi accesul la energie. Mai mult decât atât, putem face investiţii în facilităţi de producţie pentru bunuri şi servicii esenţiale în tranziţia climatică şi genera noi locuri de muncă”, a adăugat şeful statului.

Potrivit preşedintelui, o investiţie esenţială pentru un grad sporit de protecţie a mediului şi o tranziţie verde de succes este cea în educaţia privind schimbările climatice şi mediul.

„În ultimul an, România a făcut o serie de progrese în acest sens prin implementarea unor măsuri pe care le-am susţinut: adoptarea ‘Strategiei Naţionale privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023 – 2030’, introducerea ‘Săptămânii Verzi’ în structura anului şcolar, precum şi dezvoltarea unei platforme digitale cu activităţi şi resurse educaţionale privind mediul şi schimbările climatice. În perioada următoare, profitând din plin şi de Anul European al Competenţelor 2023, trebuie să accelerăm procesul de pregătire a resursei umane pentru tranziţia verde şi cea digitală”, se mai arată în mesajul transmis.

Şeful statului evidenţiază că limitarea şi adaptarea la schimbările climatice şi combaterea eficientă a degradării mediului presupun un efort global care necesită cooperare la nivel internaţional, schimb de bune practici şi sprijin reciproc.

El a amintit că, la iniţiativa sa, România a organizat la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) din Egipt masa rotundă „Promovarea educaţiei privind schimbările climatice” la care au participat şefi de stat şi de guvern, o premieră la COP, marcând astfel importanţa pe care educaţia o joacă ca instrument esenţial pentru atingerea obiectivelor climatice.