Zona extrem de sensibilă unde un conflict NATO-Rusia poate izbucni oricând
Zona extrem de sensibilă unde un conflict NATO-Rusia poate izbucni oricând. Este o zonă maritimă îngustă și aparent periferică, situată între trei capitale europene, devine din ce în ce mai mult un punct de tensiune majoră între Federația Rusă și NATO.
Este vorba despre Golful Finlandei – un culoar maritim esențial pentru comerțul rusesc și, totodată, o verigă vulnerabilă în securitatea flancului nordic al Alianței Nord-Atlantice, scrie The Sun.
Un conflict NATO-Rusia poate izbucni oricând. 130 de kilometri vulnerabili
Deși are doar 130 km lățime în cel mai generos punct, acest golf din Marea Baltică este traversat constant de nave comerciale care nu aparțin oficial niciunui operator cunoscut – supranumite deja „nave-fantomă”.
Acestea reprezintă, potrivit experților, o rețea informală folosită de Kremlin pentru a eluda sancțiunile internaționale impuse după invadarea Ucrainei.
„Este o zonă foarte sensibilă, atât pentru NATO, cât și pentru Rusia”, afirmă Tom Keatinge, expert în securitate internațională, citat de The Sun. „Este un spațiu îngust, în care orice incident poate degenera rapid”.
Golful Finlandei este mărginit la nord de capitala Finlandei, Helsinki, la sud de capitala Estoniei, Tallinn, și la est de Sankt Petersburg, al doilea oraș ca mărime din Rusia.
Tensiunile sunt permanente în această zonă în care avioanele militare survolează constant spațiul aerian, iar nave suspecte traversează apele teritoriale în direcția porturilor rusești.
Punctul „declanșator”
Natalie Sabanadze, fost diplomat georgian și expert în politici externe ale Rusiei, consideră că regiunea ar putea deveni un „punct declanșator” pentru un conflict de proporții.
Potrivit acesteia, navele-fantomă care transportă petrol rusesc evită controalele și sunt greu de urmărit, permițând astfel Moscovei să mențină fluxuri financiare vitale pentru continuarea efortului de război în Ucraina.
„Aceste transporturi au atenuat semnificativ impactul sancțiunilor economice”, spune Sabanadze. Totodată, ea avertizează că navele suspecte sunt implicate și în operațiuni de sabotaj sau spionaj.
Sabotaj, incidente aeriene și riscuri de escaladare
În septembrie, autoritățile franceze au reținut o navă suspectată că ar fi fost implicată în lansarea de drone în spațiul aerian NATO, după ce aceasta traversase Golful Finlandei venind din Rusia. Un alt incident notabil a avut loc în decembrie 2024, când vasul „Eagle S”, parte a așa-numitei flote-fantomă, a fost acuzat că a deteriorat cinci cabluri subacvatice de telecomunicații.
În paralel, și spațiul aerian din regiune este scena unor interacțiuni tensionate. Recent, două avioane de luptă italiene F-35 au interceptat trei avioane MiG-31 rusești, într-un incident petrecut chiar deasupra golfului. În mai, forțele aeriene ale Estoniei au raportat că un avion rusesc Su-35 a survolat o navă suspectă în mod provocator.
„Federația Rusă e pregătită să protejeze această flotă din umbră”, avertizează Keatinge. „Este o chestiune care trebuie tratată cu maximă seriozitate”.
Rutele navelor-fantomă și riscurile de pe traseul energetic
Traseul utilizat de aceste nave include Canalul Mânecii, strâmtorile daneze, Marea Baltică și, în final, Golful Finlandei. Întregul coridor este vulnerabil la accidente, incidente aeriene sau deversări, care ar putea afecta țări precum Polonia, Germania sau statele baltice.
Keatinge subliniază nevoia unui control strict pe întregul lanț maritim, nu doar în zona Finlandei: „Un accident între un avion NATO și unul rusesc, o coliziune între nave comerciale sau o scurgere masivă de petrol pot avea consecințe grave pentru regiune.”
Natalie Sabanadze adaugă că o acțiune eficientă împotriva flotei-fantomă presupune o abordare europeană coordonată, atât în Marea Baltică, cât și în Marea Neagră. Ea atrage atenția că, în lipsa unui astfel de răspuns, Moscova va găsi alte rute sau metode de evitare a sancțiunilor.
„Golful Finlandei este convenabil pentru Rusia – mult mai sigur decât Marea Neagră, unde războiul e în plină desfășurare”, afirmă experta. „Dar dacă acest culoar nu este supravegheat atent, va continua să fie exploatat pentru acțiuni destabilizatoare”.
O amenințare fluidă, dar constantă
„Aceste nave nu transportă doar petrol. Ele transportă și incertitudine, și riscuri de securitate”, rezumă Keatinge. Potrivit acestuia, flota-fantomă folosește tactici precum transferurile navă-la-navă în larg, falsificarea datelor de localizare, schimbarea identităților sau arborarea unor steaguri ale unor state cu reglementări mai permisive.
Pentru autoritățile europene, provocarea constă în a contracara un sistem care funcționează în afara regulilor, dar care are efecte reale asupra securității continentului.
„Este o cursă contra-cronometru. Orice întârziere poate transforma o zonă aparent secundară într-un focar de conflict major”, conchide Keatinge.
