Oamenii din întreaga lume marchează pe 1 Aprilie, Ziua Internațională a Păcălelilor. E o ocazie perfectă pentru a face glume și farse apropiaților. Prima referire istorică la o astfel de zi este cea din anul 1392, din Marea Britanie.
Originea sărbătorii nu este clar determinată în timp, dar unii cercetători fac referiri la izvoare datând din epoca medievală, când ar fi existat, pe 28 decembrie, o zi a nebunilor, sau din antichitate, când la 25 martie romanii serbau festivalul Hilaria.
Se menţionează şi prima referire la o astfel de zi, cea din anul 1392, din Marea Britanie, în scrierile lui Geoffrey Chaucer, o poveste despre un cocoş păcălit de o vulpe, pe 1 aprilie, iar alte surse arată că originea Zilei Păcălelilor s-ar regăsi în anul 1539, într-un fragment dintr-un poem flamand care făcea referire la un boier care şi-a păcălit servitorul la data de 1 aprilie, scrie RADOR.
Apoi, în anul 1564, în Franţa, trecerea la calendarul gregorian, când începutul anului s-a mutat de la 1 aprilie la 1 ianuarie, a prilejuit celor care respectau această schimbare realizarea de farse şi păcăleli la adresa celor care au continuat să marcheze anul nou după vechiul calendar – aceştia fiind numiţi „Poisson d’Avril” (peşte de aprilie), denumire care a rămas la francezi, pentru 1 aprilie, până în zilele noastre.
Conform altor surse, explicaţiile ar ţine mai degrabă de ritualurile de celebrare a noului an marcat în vechime la 1 aprilie, astfel că, acest moment al anului era însoţit de ritualul păcălelii ca semn al haosului şi al alterării lumii, pentru ca o dată cu noul an întreaga lumea să renască iar ordinea ei să fie restabilită.
Prima atestare scrisă a zilei păcălelilor ar putea data din anul 1686, atunci când John Aubrey vorbeşte de „Ziua sfântă a păcălelilor”, pe 1 aprilie, în Germania şi pretutindeni.
Începând din secolul al XVIII-lea, englezii au început să sărbătorească April Fools Day (Ziua păcălelilor), o sărbătoare preluată de la germani, dar cu aceleaşi explicaţii ca în cazul sărbătorii din Franţa – având în vedere că Anglia a adoptat calendarul gregorian abia în anul 1752.
În această zi, în unele zone din lume există tradiţii şi obiceiuri care datează de sute de ani. Se spune că glumele trebuie făcute până la miezul zilei astfel că cei ce care păcălesc după acest moment vor avea ghinion (tradiţie păstrată în Noua Zeelandă, Marea Britanie, Australia și Africa de Sud), că cei care nu acceptă cu umor farselele vor avea şi ei ghinion, iar în unele regiuni există obiceiul care spune că dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, e musai să o iei de nevastă sau cel puţin să fii prieten cu ea.
Alte tradiţii arată că bărbatul care se căstoreşte în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii, în schimb cei născuţi în această zi au o viaţă plină de noroc.
În Japonia, umorul şi farsa au semnificaţii profund culturale, iar 1 aprilie este „ziua păpuşilor”, sau „Ziua bucuriei celor mici”, oamenii obişnuind în această zi să ofere în dar păpuşi
În Franţa şi Belgia – sărbătoarea este numită „poisson d’avril”, denumire atribuită celui care cade victima unei păcăleli, fiind însoţită de tradiţia de a prinde pe spatele celui păcălit un peşte din hârtie, iar sărbătorirea se face prin cadouri constând în felicitări cu peşti sau bomboane de ciocolată în formă de peşte. Simbolul peştelui are la bază faptul că, potrivit astrologiei, în aprilie soarele părăseşte semnul zodiacal al „Peştilor”.
În Iran – 1 aprilie este numit Sezdah Bedar o sărbătoare care ar avea originea în anul 536 Î. Hr., fiind considerată cea mai veche tradiţie de acest fel din lume, dar care nu este dedicată propriu-zis păcălelilor, ci petrecerilor în aer liber, cu mâncare, bună-dispoziţie, jocuri şi glume. Tradiţia cea mai cunoscută aici este ca după încheierea petrecerii, să se arunce verdeaţă în apa curgătoare, existând credinţa că astfel boala sau ghinionul vor fi alungate
Danemarca, Suedia – este marcată pe 1 aprilie „aprilsnar” – ziua păcălelilor, însă în aceste ţări există şi „Maj-kat” (o zi a glumelor), marcată la 1 mai
Italia – sărbătoarea se numeşte „pesce d’aprile !” şi poartă cu ea tradiţia lipirii de afişe pe spatele celor păcăliţi, similar Franţei.
Marea Britanie – În Ziua Păcălelilor, „victima” este numită „noddy”,
Scoţia – Ziua Păcălelilor poartă numele de „Hunt the Gowk Day” („vânează prostănacul”), având pe lângă denumirea atribuită celor păcăliţi – „April cuckoo” („cuc de aprilie”) şi semnificaţia sosirii primăverii. În unele zone din Scoţia sărbătoarea ţine două zile, prima fiind numită “Hunt the Gowk Day”, principalul obicei fiind cel de păcălire „din om în om” cu un mesaj sigilat, iar pe 2 aprilie este “Taily Day” – când este întâlnit obiceiul lipirii mesajelor pe spatele victimelor
SUA – în unele state se marchează „The Week of Foolery” (Săptămâna farselor), care se încheie la 1 aprilie, cu Ziua păcălelilor
Spania, Mexic, Peru, Columbia – Ziua păcălelilor se numeşte „Ziua inocenţilor” şi este marcată la 28 decembrie, având la origini ziua în care creştinii îi plângeau pe copiii măcelăriţi de Herod. În zilele noastre semnificaţia zilei a trecut de la o zi tristă la veselia păcălelilor, adoptată de toţi oamenii şi de instituţiile media, care, an de an, produc ştiri menite să păcălească publicul
România marchează Ziua Internaţională a Păcălelilor începând cu secolul al XIX-lea, însă se află sub semnul fertilităţii, fiind obişnuit ca bărbaţii să se deghizeze, încercând să le impresioneze pe fete, iar fetele care îşi aleg soţii pe 1 aprilie se spune că vor avea noroc şi fericire.
De asemenea, se mai spune că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Însă mare atenţie: să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat, fiindcă se spune că bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii.
Unii afirmă că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul, iar cei care nu agreează cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.
În popor există superstiţia că cei născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care e posibil să le ruineze viaţa, bineînţeles recomandarea fiind valabilă pentru absolut toată lumea, indiferent de data naşterii.
Saşii şi svabii de la noi aveau chiar înainte de secolul al XIX-lea o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe alţii.
Românii, neam de hâtri din fire, i-au avut drept eroi de poveste pe Păcală şi Tândală, pe Dănilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat celebrul „Păcălici”, jocul de cărţi care multora ne-a bucurat copilăria.
De-a lungul timpului, Ziua Păcălelilor a fost prilejul, pentru media dar şi pentru persoane, să realizeze şi să răspândească ştiri menite să inducă în eroare cititorul, prietenii, ba chiar şi necunoscuţii, momente care au rămas consemnate în istorie.
A fost realizat un clasament al celor mai reuşite farse, iar pe primul loc s-ar afla întâmplarea petrecută în anul 1993 când primăria oraşului Koln (Germania) ar fi dat o lege potrivit căreia cei care practicau jogging-ul se supuneau regulii unui maxim de viteză de 6 km/h, în caz contrar urmând a fi amendaţi. Restricţia de viteză ar fi fost impusă pentru a nu deranja veveriţele din parcul central al oraşului, care se aflau în perioada împerecherii.